Putin își ajustează strategia electorală. Îmbrățișează ideea de anexare a teritoriilor ca un punct al campaniei sale

Cu alegerile prezidențiale care se apropie, Vladimir Putin pare să își ajusteze strategia electorală, îmbrățișând tendința de anexare a teritoriilor ca un punct central al campaniei sale. În ciuda unui suport puternic din partea a aproximativ 80% dintre ruși, retorica sa de „machism” și demonstrațiile publice nu mai sunt suficiente într-o perioadă de criză pentru Rusia.

Analiza situatiei sugerează că, într-o mișcare pentru a-și consolida susținerea și pentru a-și asigura continuitatea la putere, Putin se bazează pe sentimentul de bază al rușilor – „marea Rusie – expansiunea Rusiei”. Transformând anexarea teritoriilor într-un vârf al campaniei electorale, el încearcă să capitalizeze asupra acestei ideologii în rândul „jingo-patrioților” și „deținătorilor de putere”.

Cu toate acestea, această abordare nu este lipsită de riscuri și implicații geopolitice. În contextul actual, această tendință de „expansiune a Rusiei” ridică întrebări despre independența lui Putin în luarea deciziilor sale. Există preocupări că influența anturajului său și a cercurilor naționaliste extremiste ar putea să îl împingă să adopte măsuri demonstrative și riscante, cum ar fi încercarea de a anexa teritorii sau de a utiliza forța militară în mod agresiv.

Această mișcare nu numai că reînvie ideologia expansiunii teritoriale a Rusiei, dar poate avea consecințe economice și militare negative. Cheltuirea resurselor pe „regiuni noi” în detrimentul dezvoltării interne ar putea duce la o „supraîncălzire” rapidă a economiei și la epuizarea armatei. În plus, controlul frontierelor și suprimarea nemulțumirii locale vor necesita costuri financiare și umane semnificative.

De asemenea, există riscul că anexarea teritoriilor străine ar putea transfera instabilitatea și nemulțumirea internă în interiorul Rusiei. Mai mult, acest lucru ar putea genera o reacție din partea autonomiilor rusești individuale și ar putea alimenta separatismul și diviziunile interne.

În fața acestor provocări și riscuri, comunitatea internațională trebuie să fie vigilentă și să ia măsuri pentru a contracara orice încercare de expansiune agresivă a Rusiei. Orice acțiune în acest sens ar trebui să se bazeze pe principiile de respectare a suveranității statelor și de asigurare a securității regionale și globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#teritorii #transnistria #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.