Elefantul lui Sturza! Înglodat în datorii de milioane de euro

Datoriile revendicate în cazul elefant.ro, retailer online intrat recent în insolvență la propria cerere, însumează 46,5 milioane de lei, din care Patria Bank solicită 19,9 milioane de lei românești (echivalentul a 9,2 milioane de euro n.a), iar Evolution Prest Systems, administratorul evoMAG.ro – 10,7 milioane de lei.

În primăvara anului trecut fusese anunțat că evoMAG preia pachetul majoritar de acțiuni al elefant, dar tranzacția a fost anulată în noiembrie.

Datele Profit.ro relevă acum, că, în insolvență, pe lista creditorilor mai sunt Cargus – 2,86 milioane de lei, Grup Editorial Litera – 1,823 milioane de lei, Corint Logistic – 1,57 milioane de lei, Fribourg Capital – 1,36 milioane de lei, Editura Epsilon Ascendo – 1,324 milioane de lei, Didactica Publishing House – 681.943,71 lei, FAN Courier Express – 422.720,47 lei, Postis Express – 237.035,67 lei, Universul Juridic – 234.078,32 lei, Spearhead Systems – 212.284,92 lei, Omnicovert – 83.405,75 lei și Univers Enciclopedic Books – 52.481,36 lei.

„Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 31.01.2024 sub nr. 3073/3/2024, debitorul Elefant Online a solicitat, în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, deschiderea procedurii generale a insolvenței și desemnarea în calitate de administrator judiciar a BDO Business Restructuring SPRL. În motivarea cererii debitorul a arătat că se află în stare de insolvență întrucât nu a achitat în termen de 60 de zile datoriile exigibile față de diverși creditori, din cauza lipsei disponibilităților bănești. A menționat că aceste datorii sunt în cuantum de 46.557.530 lei. De asemenea societatea și-a exprimat intenția de reorganizare a activității pe baza unui plan”, scrie într-un document al companiei.

Acționarii elefant.ro sunt Millennium Gold Resources Limited (Cipru) – 58,8355%, Olif BV (Olanda) – 28,5063%, Catalyst Romania – 9,6206% și Elefant Online – 3,0376%, potrivit termene.ro.

În 2022, conform ultimelor date publice raportate, compania a consemnat afaceri de 183,6 milioane de lei (în scădere cu 20% față de anul anterior) și o pierdere de peste 27 milioane lei, cu 175 de angajați, conform datelor analizate de Profit.ro.

Datoriile au cumulat 122 milioane lei.

După numărul de comenzi, elefant.ro este al doilea jucător din piață. În prezent, cel mai mare retailer online de pe plan local este eMag (Dante International), al cărui acționar majoritar este grupul sud-african Naspers.

Compania are peste 2 milioane de clienți, un marketplace în care activează circa 400 de companii și un portofoliu de 3 milioane de produse.

evoMag este cel mai mare vendor din marketplace-ul Elefant.

În luna mai 2022, Elefant Online, administratorul retailerului online elefant.ro, și-a majorat capitalul social cu 9,9 milioane de lei, la 74,9 milioane de lei, prin conversia unui credit și prin aporturi în numerar, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Astfel, Millenium Gold Resources Limited, controlată de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a participat atunci la operațiune cu un aport de 6.005.008 lei, sumă provenită din conversia în acțiuni a unei creanțe de peste 1,2 milioane de euro pe care Elefant Online o are față de acționar în urma a două credite din 2019.

Retailerul online Elefant a fost lansat ca o librărie online în 2010. În perioada 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea mai multor puncte de livrare în mai multe orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insolvență #elefant #Sturza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.