Martor în dosarul „Frauda bancară” afirmă că are probe pentru condamnarea făptașilor

Denis Urechi, care are statut de martor în dosarul „Frauda bancară”, afirmă că dispune de suficiente probe și poate oferi suficiente informații instanței de judecată pentru ca făptașii din acest dosar penal să fie condamnați. Având această calitate deja de 11 ani, spune că s-a confruntat cu numeroase presiuni, inclusiv arestare și condamnare într-un dosar falsificat, dar nimeni nu a reușit să-l determine să-și schimbe poziția.

Într-o conferință de presă la IPN, Denis Urechi a declarat că în anul 2018, când se afla în Penitenciarul nr. 4, asupra sa a fost organizată o tentativă de omor. Potrivit lui, până în prezent acest caz nu se examinează, iar procurorul Alexandru Arcer sabotează examinarea dosarului. „Neavând posibilitatea să mă influențeze pentru a-mi schimba declarațiile, grupul criminal a organizat răpirea mea și plasarea în penitenciar. Pe data de 27 octombrie am fost luat de către poliție în lipsa oricăror acte, din biroul meu, și dus în penitenciar, unde m-au ținut 56 de zile. Ca urmare, mi se aplică amnistie și peste 56 de zile ies la libertate. În baza căror acte am fost reținut, nu am idee”, a menționat Denis Urechi.

Avocații săi au adresat mai multe solicitări în toate structurile naționale și internaționale, iar Ministerul Justiției a inițiat chiar și o procedură administrativă în care s-a stabilit că el este reținut în penitenciar la indicația Procuraturii Anticorupție, spune Denis Urechi și solicită stabilirea adevărului și a vinovaților pentru încarcerarea martorului pe dosar.

Denis Urechi a venit cu acuzații la adresa procurorului general interimar, Ion Muntean, în legătură cu faptul că în perioada în care el se afla în penitenciar a clasat un dosar penal conex cu dosarul frauda bancară. Pentru înțelesul tuturor: dosarul „Frauda bancară” episodul Eximbank.

Denis Urechi a mai spus că Procuratura Anticorupție și procurorul general interimar persecută martorii și distrug probele. Potrivit lui, frauda bancară a avut loc în perioada „statului capturat”, însă ceea ce a urmat a agravat situația și mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urechi #acuzatii #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.