Planul de la Kremlin dejucat de serviciul secret de la Chișinău: Musteață: Vor destabilizarea țării înaintea alegerilor

Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a alertat în cadrul unei conferințe de presă asupra unor tentative ale Federației Ruse de a destabiliza situația politică în țară, în contextul apropiat al alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană.

Potrivit declarațiilor lui Musteață, Rusia, prin intermediul unor actori politici și a lui Ilan Șor, încearcă să influențeze opinia publică prin distribuirea de informații false pe platforme precum Telegram și TikTok. Scopul este discreditarea conducerii țării și subminarea parcursului european al Republicii Moldova.

Musteață a avertizat că Rusia va întreprinde acțiuni pentru sabotarea referendumului privind aderarea la UE, încercând să descurajeze participarea cetățenilor la scrutin și să introducă întrebări suplimentare în cadrul acestuia. De asemenea, șeful SIS a precizat că din luna martie ar putea începe proteste de amploare în Moldova, organizate de politicieni de la Chișinău care sunt susținuți financiar de Federația Rusă.

Aceste avertismente vin într-un moment crucial pentru Republica Moldova, când tensiunile politice și interferențele străine pot afecta stabilitatea și direcția strategică a țării. Autoritățile moldovene sunt în alertă și își intensifică măsurile de securitate pentru a contracara orice încercare de destabilizare din partea Rusiei sau altor actori externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musteață #destabilizare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.