Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.

Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.

„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.

Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.

În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.

Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.

Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.

Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament