Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.
Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.
„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.
Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.
În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.
Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.
Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.
Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.
Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale
Decizia Europei de a înceta să mai importe gaz rusesc şi de a achiziţiona surse de energie mai scumpe va accelera procesul de pierdere a poziţiei de lider economic de către Uniunea Europeană, a avertizat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Acesta a declarat că măsura „nu va face decât să accelereze procesul observat în ultimii ani de pierdere a potenţialului de leadership al economiei europene”. Peskov a subliniat că această decizie va transforma Europa într-un importator dependent de gaze semnificativ mai scumpe decât cele ruseşti, ceea ce va afecta inevitabil economia UE şi îi va reduce competitivitatea.
Uniunea Europeană a decis miercuri să oprească definitiv importurile de gaze din Rusia până în noiembrie 2027. Parlamentul European a precizat că achiziţiile de gaze naturale lichefiate se vor încheia până la 31 decembrie 2026, iar importurile prin conducte până la 1 noiembrie 2027.
Bruxellesul urmează să prezinte o propunere legislativă la începutul anului viitor. Acordul impune statelor membre să prezinte planuri naţionale de diversificare, cu excepţia statelor care deja nu mai cumpără combustibil rusesc, direct sau indirect, la intrarea în vigoare a noii reglementări. În plus, achiziţiile vor fi supuse unui regim de ‘autorizare prealabilă’, necesitând notificarea Comisiei cu cel puţin o lună înainte pentru gazele ruseşti şi cu cinci zile înainte pentru gazul care provine de la alţi producători.
-
1Fermieri trași pe sfoară de un milionar din agricultură? Fiscul investighează o schemă de faliment de zeci de milioane
-
2Rețeaua TUX, zguduită de percheziții! Liderii ar fi spălat zeci de milioane prin off-shore-uri
-
3Premierul milionar! Alexandru Munteanu își declară peste 1 milion de dolari în investiții și averi în trei țări
-
4Gaz mai ieftin! Tariful ar putea scădea cu peste 10%
-
5Tineri IT-iști din Chișinău, creierii unei mega-escrocherii de 500 000 USD! Americani păcăliți cu mașini retro fantomă