Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.

Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.

„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.

Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.

În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.

Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.

Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.

Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom