În trimestrul trei din 2023, ponderea angajaţilor cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor (28%) decât în cazul bărbaţilor (8%), excepţia fiind România, unde ponderea bărbaţilor angajaţi (4%) era uşor mai ridicată decât a femeilor (3%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Femeile înregistrează o pondere mai ridicată în rândul angajaţilor care lucrează în regim part-time în toate categoriile socioprofesionale, aşa cum sunt definite de Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO).
Cea mai mare diferenţă între ponderea femeilor şi a bărbaţilor care lucrau în regim part-time a fost raportată în categoria ocupaţiile elementare (menajere, personal de curăţenie şi care ajută la prepararea produselor alimentare). Diferenţa era de 28 puncte procentuale (pp), 47% în cazul femeilor care lucrau în regim part-time şi 19% în cazul bărbaţilor.
În rândul angajaţilor din domeniul serviciilor şi vânzărilor, 35% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 16% din bărbaţi.
În cazul funcţionarilor administrativi, 29% din femei lucrau în regim part-time, comparativ cu 9% din bărbaţi.
Cea mai redusă diferenţă între ponderile angajaţilor part-time se înregistra în rândul funcţiilor de conducere (10% femei versus 3% bărbaţi) precum şi operatori pe maşini şi instalaţii şi asamblori (12% versus 4%).
În majoritatea statelor membre UE, ponderea angajaţilor care lucrau în regim part-time era mai ridicată în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Ţările de Jos înregistrează cea mai ridicată pondere a femeilor care lucrau în regim part-time, 63% din totalul angajaţilor, comparativ cu 23% în cazul bărbaţilor, precum şi cea mai mare diferenţă între femei şi bărbaţi. De asemenea, mari diferenţe între femei şi bărbaţi se înregistrează în Austria (38 pp) şi Germania (37 pp).
Ponderea femeilor din UE care lucrau în regim part-time era mai ridicată decât a bărbaților
Banca Națională a Moldovei (BNM) suspendă pentru șase luni licența sistemului de plăți electronice BPAY, începând cu 7 noiembrie. Comitetul executiv al BNM a luat decizia pe 5 noiembrie, după ce un control a scos la iveală mai multe încălcări în activitatea companiei.
Verificările au vizat activitatea BPAY din perioada 27 octombrie 2023 – 23 februarie 2026. Potrivit BNM, compania a încălcat cerințe de licențiere și de activitate și nu a îndeplinit prescripțiile autorității de supraveghere. Controlul a scos la iveală și încălcări legate de controlul intern și de gestionarea riscurilor.
Pe durata suspendării, BPAY trebuie să le permită clienților să consulte soldurile conturilor și să le elibereze extrase la cerere. Compania trebuie să păstreze și funcțiile necesare pentru a-și gestiona obligațiile existente față de utilizatori și să remedieze încălcările constatate de BNM.
BPAY oferă servicii de plată, transferuri de bani și carduri de debit. Potrivit datelor financiare raportate pentru 2025, BPAY a avut venituri din vânzări de aproximativ 40,4 milioane de lei.
-
1VIDEO Emil Loteanu, omagiat la 90 de ani de la naștere. Realitatea a creat o monedă comemorativă dedicată regizorului
-
2Boom imobiliar de carton la Chișinău! 40% din tranzacții sunt cu apartamente care încă nu există
-
3Adio zboruri ieftine! O companie aeriană ia în calcul scumpirea biletelor cu 20%
-
4Statul îți dă 8,15%, scumpirile îți iau 8,6%! Capcana inflației pentru VMS
-
5Drum de „aur” spre Leușeni! 218 milioane de euro pentru 38 km și o singură ofertă pentru cel mai lung tronson
