Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.

Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.

„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.

Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.

În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.

Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.

Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.

Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.