Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.
Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.
„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.
Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.
În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.
Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.
Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.
Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.
Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale
O dispută comercială dintre doi producători de sucuri din Republica Moldova s-a încheiat cu o amendă de aproape 550 de mii de lei și obligația retragerii unor produse de pe piață. Consiliul Concurenței a constatat că întreprinderea Natur-Bravo, producătoarea sucurilor „Delicios”, a utilizat ilegal elemente ale ambalajelor concurentului Orhei-Vit, cunoscut pentru marca „Naturalis” și a creat riscul de confuzie în rândul consumatorilor.
Potrivit deciziei adoptate la 17 decembrie 2020, Natur-Bravo a fost sancționată cu 549.609,14 lei pentru încălcarea legislației privind concurența neloială. Compania a fost obligată să înceteze practicile constatate și să retragă de pe piață, trei sortimente de sucuri „Delicios”, comercializate în cutii de 200 de mililitri.
Conflictul a pornit de la ambalajele sucurilor destinate copiilor. Orhei-Vit a reclamat că Natur-Bravo a lansat produse care utilizau aceleași personaje reprezentative, respectiv ursul panda pentru sucurile din citrice, leul pentru cele din mere și struguri și girafa pentru nectarele din mere și pomușoare. Potrivit reclamantei, nu doar personajele, ci și fundalul alb, culorile și compoziția grafică a cutiilor erau similare.
În sprijinul acuzațiilor, Orhei-Vit a prezentat rezultatele unui studiu realizat de ASK Moldova pe un eșantion de 515 persoane. Cercetarea a arătat că 70,5% dintre respondenți considerau că sucurile cu imaginile ursului panda și leului, comercializate sub cele două mărci, erau fabricate de același producător.
Totodată, 32,6% dintre persoanele chestionate apreciau designul ambalajelor drept foarte asemănător, iar alte 64% îl considerau destul de asemănător. Studiul a mai arătat că, atunci când aleg sucuri, 61,8% dintre copii identifică produsele după personajele sau culorile de pe ambalaj.
În cazul sucurilor cu imaginea girafei, un alt sondaj prezentat autorității a indicat că 54% dintre respondenți credeau că produsele comparate aparțin aceluiași fabricant.
Orhei-Vit a susținut că apariția pe piață a ambalajelor similare i-a afectat vânzările. Consiliul Concurenței a constatat o diminuare a comercializării produselor „Naturalis”, inclusiv o scădere de circa 10% după declanșarea crizei pandemice, comparativ cu perioadele corespunzătoare din 2019. Totuși, evoluția vânzărilor a fost analizată în contextul mai multor factori, inclusiv al restricțiilor sanitare.
Natur-Bravo a respins acuzațiile și a susținut că imaginile, mărcile comerciale și elementele grafice utilizate pe ambalajele sale erau diferite de cele ale concurentului. Compania a argumentat că folosirea unor animale și a culorilor vii reprezintă o practică obișnuită pentru produsele destinate copiilor, iar ideile grafice generale nu beneficiază, ca atare, de protecția dreptului de autor.
Producătorul a contestat și relevanța sondajelor prezentate de Orhei-Vit și a spus că acestea ar fi fost realizate prin întrebări sugestive și metode discutabile. Totodată, Natur-Bravo a cerut suspendarea investigației până la examinarea de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a cererii sale de înregistrare a desenelor și modelelor industriale.
Consiliul Concurenței a respins aceste argumente și a precizat că depunerea unei cereri de înregistrare nu echivalează cu obținerea unui drept de proprietate industrială. Autoritatea a stabilit că ambalajele „Naturalis” beneficiau de protecție juridică, fiind înregistrate anterior la AGEPI.
În urma examinării probelor, Consiliul a concluzionat că Natur-Bravo a preluat parțial elemente distinctive ale desenelor și modelelor industriale utilizate de Orhei-Vit, acțiuni de natură să creeze confuzie privind originea comercială a produselor.
-
122 de milioane de lei pe zi! Atât va costa Moldova serviciul datoriei de stat în 2027
-
2Nisporeni pierde 100 milioane de lei! Bolea dă vina pe primarii bulversați politic
-
3Energocom a rămas fără bani de gaze? Chicu: Compania caută peste un miliard de lei
-
4Cutremur la Mercedes-Benz! Gigantul auto oprește investițiile în Germania și ia în calcul închiderea fabricilor
-
5Grâul Moldovei, afacere de miliarde! Trei companii controlează peste jumătate din exporturi
