Fostul șef de la CFM, Oleg Tofilat dezvăluie afacerea păguboasă cu locațiunea spațiilor Aeroportului Chișinău

Obiective și declarații:

1. Majorarea Veniturilor Non-Aeronautice: Tofilat susține că licitația ar trebui să contribuie la majorarea veniturilor non-aeronautice ale Aeroportului, reducând astfel tarifele aeroportuare și atrăgând mai mulți pasageri.
2.Calitatea Deservirii Vizitatorilor: Un alt obiectiv este asigurarea unei experiențe de călătorie de înaltă calitate, care ar contribui la creșterea numărului de pasageri.
3. Eliminarea Exponenților Grupului Șor: Deși Tofilat recunoaște că Aeroportul funcționează bine din punct de vedere al serviciilor oferite, el subliniază necesitatea eliminării exponenților grupului Șor din activitățile economice ale Aeroportului.

Evoluția situației:

1. Există corespondență privind preluarea spațiilor comerciale între o companie internațională și Aeroport în primăvara lui 2023.
2. Autoritățile au ales să utilizeze instrumentul de locațiune a activelor neutilizate, considerat nepotrivit de către Tofilat.
3. Responsabilitatea pentru proces a fost declinată de către Guvern, MIDR și APP, fiind plasată pe consiliul de administrație și pe întreprinderea de stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”.
4. Caietul de sarcini prevede condiții care nu corespund obiectivelor declarate, inclusiv o perioadă de locațiune de trei ani și criterii de eligibilitate stranii.

„Fără prevederi de partajare a veniturilor viitoare între locatar și Aeroport (practică esențială pentru asigurarea veniturilor non-aeronautice, iar lipsa acestor prevederi în viziunea mea este prejudiciere deliberată a interesului public cu vreo 100-150 milioane de lei)”, constată Tofilat.

Concluzii și apel la acțiune:

Tofilat susține că licitația actuală ar putea afecta grav interesul public și ar trebui anulată și regândită. El propune elaborarea unui nou caiet de sarcini în două săptămâni, care să fie mai adecvat obiectivelor stabilite.

În final, Tofilat exprimă încrederea în competența și discernământul autorităților publice din Moldova pentru a rezolva această situație în beneficiul Aeroportului, călătorilor și statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.