Dezastru în Republica Moldova! Cu ce viteză au ajuns să circule trenurile

12 Mart. 2024, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mart. 2024, 12:21 // Actual //  bani.md

Sunt unele segmente de cale ferată unde se circulă cu 5km/h din cauza infrastructurii proaste, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii de la Cinema 1.

„Pentru prima dată se investesc peste 250 mil euro la CFM. Noi trebuie să facem investiții în infrastructură or, dacă nu le facem, indiferent dacă vom avea sau nu salarii, această calea ferată pur și simplu se va opri. Noi avem segmente unde se circulă cu 5km și sunt costuri mari de motorină și întreținere. Noi o să atragem resurse pentru modernizarea căii ferate”, a punctat ministrul Spînu.

În ceea ce privește restanțele la salarii, Spînu a spus că au fost achitate restanțele pentru octombrie și noiembrie, iar „săptămâna viitoare vom stinge datoriile și pentru luna decembrie. Până la sfârșitul unii martie vom fi cu datoriile la salarii achitate”.

Anterior, ministrul Spînu declara că pentru reabilitarea întregii rețele feroviare din Republica Moldova este nevoie de 3 miliarde de euro.

Lungimea totală a liniilor de cale ferată este de 1500 km.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

16 Iul. 2026, 15:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 15:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă privind lipsa de transparență în administrarea întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. Instituția arată că, deși legea obligă aceste entități să publice rapoartele de audit extern independent, majoritatea nu respectă această cerință.

Potrivit Curții de Conturi, din cele 116 întreprinderi de stat și 31 de societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat evaluate în cadrul misiunilor de audit, doar 11 aveau publicate pe paginile lor oficiale rapoartele de audit extern. Instituția consideră că această situație limitează accesul publicului la informații despre modul în care sunt gestionate bunurile și banii statului.

La începutul anului 2025, autoritățile publice centrale administrau 224 de entități economice – 161 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat. Alte 669 de întreprinderi municipale și societăți comerciale erau gestionate de autoritățile publice locale. Aceste entități activează în domenii strategice, precum energia, transporturile, telecomunicațiile și infrastructura.

În perioada 2023–2026, Curtea de Conturi a verificat mai multe companii importante, printre care CET-Nord, Moldtelecom, Energocom, Furnizarea Energiei Electrice Nord, Arena Națională și Loteria Națională a Moldovei. Auditurile au scos la iveală deficiențe privind administrarea patrimoniului public, monitorizarea activității economico-financiare, controlul intern, transparența proceselor decizionale și gestionarea investițiilor.

Un audit de performanță realizat în 2025 a concluzionat că actualul model de guvernanță corporativă nu garantează o administrare eficientă a întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Potrivit raportului, responsabilitățile autorităților și ale organelor de conducere sunt reglementate fragmentar, evaluarea reprezentanților statului este întârziată, iar sistemul de remunerare nu este corelat suficient cu performanțele obținute.

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a formulat recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, Agenției Proprietății Publice și autorităților fondatoare, solicitând consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere și creșterea transparenței în administrarea patrimoniului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!