Economia obscură din Gaza. Clanuri familiale, bande criminale și afaceriștii prosperi de pe urma suferinței oamenilor

Pe fondul războiului declanșat de Israel împotriva Hamas, în Fâșia Gaza a înflorit o „economie de război” dominată de clanuri familiale, bande criminale și afaceriști veroși, dezvăluie săptămânalul britanic The Economist.

Și casele abandonate ale refugiaților și ajutoarele internaționale sunt jefuite de clanuri, care vând ulterior la prețuri exorbitante bunurile necesare populației. O altă afacere profitabilă pentru bandele palestiniene sunt și taxele de protecție percepute unor organizații umanitare.
După trauma provocată de strămutarea repetată din casa ei din orașul Gaza, Suha Alam a simțit că nu mai avea prea multe de pierdut. După ce a fugit în Rafah, cel mai sudic oraș din Gaza, a trimis un mesaj unui prieten rămas în nordul țării pentru a verifica ce se întâmplă cu casa familiei, dar i s-a spus că jefuitorii au intrat printr-o gaură într-un zid spart și au furat totul.

Numeroși palestinieni strămutați spun că locuințele lor din nord au fost jefuite în timp ce căutau adăpost în sudul Gazei. Totul, de la televizoare și aparate de bucătărie până la mobilă, a fost luat de bandele palestiniene, despre care lucrătorii umanitari spun că sunt din ce în ce mai bine organizate în nord, chiar dacă armata israeliană pretinde că deține controlul deplin asupra zonei.
O mare parte din pradă este apoi pusă în vânzare în piețe improvizate, unde victimele jafurilor au reușit uneori să își răscumpere bunurile furate, inclusiv mobila. Aceste piețe de vechituri fac parte dintr-o economie de tip „patchwork” emergentă, în care clanurile, mafiile locale și oamenii de afaceri veroși își pot folosi cunoștințele și mușchii, în unele cazuri cu ajutorul legăturilor cu Israelul și Egiptul, pentru a umple un vid.

Clanurile familiale din Gaza au fost mult timp intermediari ai puterii. Acestea nu au dispărut niciodată sub conducerea Hamas, ai cărei lideri mai pricepuți au învățat să nu se certe cu familiile mai mari, preferând să opereze în tandem sau alături de acestea, mai degrabă decât în opoziție. Oficialii și observatorii din domeniul ajutorului spun că aceste clanurile sunt implicate în ambele tipuri de escrocherii: în unele cazuri, oferă ONG-urilor depozite sigure și comercianților protecție pentru bunurile lor – contra cost; în altele, organizează furtul de ajutoare, pe care le vând ulterior la prețuri exorbitante.
Israelul vrea să implice clanurile în administrarea civilă a Fâșiei Gaza
În ianuarie, rapoartele potrivit cărora șefii de securitate ai Israelului au favorizat ideea de a folosi clanurile din Gaza pentru a ajuta temporar la administrarea enclavei au atras critici internaționale pe scară largă. Totuși, deja începe să se întâmple. ONG-urile folosesc indirect serviciile celor mai mari familii din sudul Gazei pentru a proteja și a ajuta la distribuirea ajutoarelor oamenilor disperați de pe teritoriul fără lege.

Videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare înfățișează bărbați înarmați cu bastoane, uneori cu arme, călărind deasupra convoaielor umanitare. Israelul a citat acest lucru ca dovadă că Hamas a furat ajutor. Dar lucrătorii umanitari spun că, în multe cazuri, membrii unor familii puternice au fost angajați pentru a proteja mărfurile de mulțimile disperate care ar putea jefui camioanele.

Creșterea acestor familii este „o rețetă pentru conflicte interne”, spune Mkhaimar Abusada, profesor de politică la Universitatea al-Azhar din Gaza (acum distrusă), care a fugit la Cairo. „Aceste clanuri mari vor încerca să monopolizeze și să dicteze viețile altor familii palestiniene”, avertizează el, menționând că unele familii mai consacrate au fost implicate în crime extrajudiciare în perioadele trecute de tulburări. Unul dintre ei, Dughmush, a fost implicat în răpirea unui jurnalist de la BBC, Alan Johnston, în 2007. Oficialii ONU spun că camioanele care încercau să ajungă în centrul Gazei au fost oprite la baraje rutiere improvizate și jefuite de grupuri organizate.

Un lucrător umanitar a declarat că, dacă fluxul de alimente și medicamente rămâne blocat, ceea ce duce la creșterea prețurilor, „veți încuraja aceste bande și familii să se consolideze și apoi vor deveni pur și simplu parte a peisajului”.

Un diplomat occidental implicat în încercarea de a aranja aprovizionarea de urgență se declară exasperat. În decembrie, spune el, camioanele deținute de oameni de afaceri palestinieni cu legături cu Israelul care transportau bunuri comerciale au fost lăsate să treacă prin punctul de trecere din Israel de la Kerem Shalom, cu câteva zile înainte de a fi lăsat să intre orice ajutor umanitar.

„Israelienii au o mare influență în efectuarea selecțiilor și în crearea acestor prețuri nebunești”, adaugă el.

Pe măsură ce prețurile cresc și atât de mult ajutor este furat și revândut, accesul la numerar a devenit vital. Autoritatea monetară palestiniană, cu sediul la Ramallah, în Cisiordania, este cel mai apropiat lucru pe care palestinienii îl au de o bancă centrală. Aceasta s-a străduit să introducă numerar în cele câteva bancomate din enclavă. Doar șase din cele 91 de bancomate din Gaza funcționează. Rugămintea de a obține permisiunea din partea Israelului pentru ca inginerii să repare bancomatele stricate nu a fost ascultată.

Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU în Gaza, a spus că o modalitate de a combate anarhia în creștere, în special în nord, este „inundarea” Gaza cu ajutor umanitar, astfel încât să nu fie folosit pentru extorcare sau vândut pe piața neagră.
Planurile americane de construire a unui debarcader plutitor în largul coastei din Gaza ar putea foarte bine să permită accesul mai multor provizii în fâșie, însă ONG-urile și ONU au afirmat în mod repetat că doar ajutorul nu poate evita foametea. Pentru a face față crizei, oamenii de afaceri privați din Gaza trebuie să își dea posibilitatea de a face afaceri. Cu toate acestea, importurile comerciale rămân minuscule. Afacerile private din Gaza s-au prăbușit practic din 7 octombrie. Dar un oficial umanitar remarcă: „Cu provizii atât de puține, normal că se fac bani mulți”.

O mână de oameni de afaceri palestinieni verificați de Israel, cu legături vechi cu Tel Aviv, au putut să introducă bunuri în Gaza în mod privat. Însă acest lucru poate avea consecințe dezastruoase, cum s-a întâmplat în februarie, când 112 persoane au fost ucise în încercarea de a ajunge la ajutoare cu camioanele aduse de comercianții palestinieni. Iar comercianții necertificați de israelieni trebuie să coopereze cu clanurile familiale pentru a face același lucru. Corupția este în mod inevitabil răspândită, notează The Economist. „Le permiteți acestor șase sau șapte indivizi să controleze economia”, spune un fost oficial al Autorității Palestiniene. „Ceea ce se dezvoltă este războinicul – și Israelul este cel car decide.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clanuri #Gaza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati