Cât de pregătită este Europa să se apere? Continentul se confruntă cu o gaură de 56 de mld. euro

17 Mart. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2024, 10:22 // Actual //  bani.md

Membrii europeni ai NATO trebuie să găsească 56 de miliarde de euro în plus pe an pentru a îndeplini obiectivul de cheltuieli de apărare al alianţei, dar deficitul s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ifo din Germania pentru Financial Times.

Cercetarea a arătat că multe dintre ţările UE cu cele mai mari deficite în ceea ce priveşte obiectivul NATO de a atinge 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare – inclusiv Italia, Spania şi Belgia – au, de asemenea, printre cele mai ridicate niveluri de datorii şi deficite bugetare din Europa.
Presiunea exercitată de cei 32 de membri ai alianţei conduse de SUA pentru a creşte cheltuielile de apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina alimentează presiunile bugetare în Europa într-o perioadă de creştere scăzută şi când multe ţări îşi restrâng planurile fiscale. Economiştii spun că acest lucru va face mai dificilă recuperarea decalajelor de către cei mai întârziaţi.

Cel mai mare deficit, ca valoare, a fost înregistrat în Germania, care anul trecut a cheltuit cu 14 miliarde de euro mai puţin decât era necesar pentru a îndeplini obiectivul de referinţă, potrivit Ifo. Însă Berlinul a redus la jumătate acest decalaj în ultimul deceniu, ajustat la inflaţie, şi intenţionează să îl elimine complet în acest an.

Următoarele mari deficite europene au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia şi 4,6 miliarde de euro în Belgia. Aceste trei ţări se numără printre cele şase state membre ale UE care anul trecut aveau o datorie de peste 100% din PIB. Italia a înregistrat, de asemenea, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, de 7,2%, iar costurile cu dobânzile vor depăşi 9% din veniturile guvernamentale în acest an.

„Ţările cu un nivel ridicat al datoriei şi costuri ridicate ale dobânzilor nu au prea mult spaţiu de manevră pentru a strânge mai multe datorii, aşa că singura modalitate reală de a face acest lucru este de a reduce cheltuielile în alte domenii”, a declarat Marcel Schlepper, economist la Ifo. „Acest lucru nu este uşor, aşa cum am văzut când Germania a încercat să taie subvenţiile pentru motorina agricolă, iar fermierii au ieşit la protest”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a recunoscut săptămâna aceasta că a existat o „îmbunătăţire” în eforturile UE de a determina toţi membrii NATO să atingă pragul de 2%. Washingtonul doreşte de mult timp ca Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Problema a fost o preocupare a lui Donald Trump, atât în calitate de preşedinte, cât şi în calitate de candidat. În februarie, el a declarat că Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivele de cheltuieli, ceea ce a ridicat temeri pentru viitorul alianţei dacă va fi reales în noiembrie.

Anul trecut, două treimi din totalul de 1,2 miliarde de euro al cheltuielilor de apărare ale NATO au fost efectuate de SUA, mai mult decât dublu faţă de cele 361 de miliarde de euro cheltuite de membrii UE, Regatul Unit şi Norvegia împreună.

Noile norme fiscale ale UE, care se vor aplica începând de anul viitor, vor determina noi reduceri bugetare, pe măsură ce ţările vor încerca să respecte o limită de 3 % pentru deficitele anuale şi un prag de 60 % al datoriei în raport cu PIB. Se aşteaptă ca peste 10 ţări din blocul comunitar să încalce limita de deficit anual, ceea ce va duce probabil la sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Apr. 2025, 11:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 11:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ