Cât de pregătită este Europa să se apere? Continentul se confruntă cu o gaură de 56 de mld. euro

17 Mart. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2024, 10:22 // Actual //  bani.md

Membrii europeni ai NATO trebuie să găsească 56 de miliarde de euro în plus pe an pentru a îndeplini obiectivul de cheltuieli de apărare al alianţei, dar deficitul s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ifo din Germania pentru Financial Times.

Cercetarea a arătat că multe dintre ţările UE cu cele mai mari deficite în ceea ce priveşte obiectivul NATO de a atinge 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare – inclusiv Italia, Spania şi Belgia – au, de asemenea, printre cele mai ridicate niveluri de datorii şi deficite bugetare din Europa.
Presiunea exercitată de cei 32 de membri ai alianţei conduse de SUA pentru a creşte cheltuielile de apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina alimentează presiunile bugetare în Europa într-o perioadă de creştere scăzută şi când multe ţări îşi restrâng planurile fiscale. Economiştii spun că acest lucru va face mai dificilă recuperarea decalajelor de către cei mai întârziaţi.

Cel mai mare deficit, ca valoare, a fost înregistrat în Germania, care anul trecut a cheltuit cu 14 miliarde de euro mai puţin decât era necesar pentru a îndeplini obiectivul de referinţă, potrivit Ifo. Însă Berlinul a redus la jumătate acest decalaj în ultimul deceniu, ajustat la inflaţie, şi intenţionează să îl elimine complet în acest an.

Următoarele mari deficite europene au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia şi 4,6 miliarde de euro în Belgia. Aceste trei ţări se numără printre cele şase state membre ale UE care anul trecut aveau o datorie de peste 100% din PIB. Italia a înregistrat, de asemenea, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, de 7,2%, iar costurile cu dobânzile vor depăşi 9% din veniturile guvernamentale în acest an.

„Ţările cu un nivel ridicat al datoriei şi costuri ridicate ale dobânzilor nu au prea mult spaţiu de manevră pentru a strânge mai multe datorii, aşa că singura modalitate reală de a face acest lucru este de a reduce cheltuielile în alte domenii”, a declarat Marcel Schlepper, economist la Ifo. „Acest lucru nu este uşor, aşa cum am văzut când Germania a încercat să taie subvenţiile pentru motorina agricolă, iar fermierii au ieşit la protest”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a recunoscut săptămâna aceasta că a existat o „îmbunătăţire” în eforturile UE de a determina toţi membrii NATO să atingă pragul de 2%. Washingtonul doreşte de mult timp ca Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Problema a fost o preocupare a lui Donald Trump, atât în calitate de preşedinte, cât şi în calitate de candidat. În februarie, el a declarat că Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivele de cheltuieli, ceea ce a ridicat temeri pentru viitorul alianţei dacă va fi reales în noiembrie.

Anul trecut, două treimi din totalul de 1,2 miliarde de euro al cheltuielilor de apărare ale NATO au fost efectuate de SUA, mai mult decât dublu faţă de cele 361 de miliarde de euro cheltuite de membrii UE, Regatul Unit şi Norvegia împreună.

Noile norme fiscale ale UE, care se vor aplica începând de anul viitor, vor determina noi reduceri bugetare, pe măsură ce ţările vor încerca să respecte o limită de 3 % pentru deficitele anuale şi un prag de 60 % al datoriei în raport cu PIB. Se aşteaptă ca peste 10 ţări din blocul comunitar să încalce limita de deficit anual, ceea ce va duce probabil la sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
23 Sept. 2026, 12:23 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.