Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă privind lipsa de transparență în administrarea întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. Instituția arată că, deși legea obligă aceste entități să publice rapoartele de audit extern independent, majoritatea nu respectă această cerință.

Potrivit Curții de Conturi, din cele 116 întreprinderi de stat și 31 de societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat evaluate în cadrul misiunilor de audit, doar 11 aveau publicate pe paginile lor oficiale rapoartele de audit extern. Instituția consideră că această situație limitează accesul publicului la informații despre modul în care sunt gestionate bunurile și banii statului.

La începutul anului 2025, autoritățile publice centrale administrau 224 de entități economice – 161 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat. Alte 669 de întreprinderi municipale și societăți comerciale erau gestionate de autoritățile publice locale. Aceste entități activează în domenii strategice, precum energia, transporturile, telecomunicațiile și infrastructura.

În perioada 2023–2026, Curtea de Conturi a verificat mai multe companii importante, printre care CET-Nord, Moldtelecom, Energocom, Furnizarea Energiei Electrice Nord, Arena Națională și Loteria Națională a Moldovei. Auditurile au scos la iveală deficiențe privind administrarea patrimoniului public, monitorizarea activității economico-financiare, controlul intern, transparența proceselor decizionale și gestionarea investițiilor.

Un audit de performanță realizat în 2025 a concluzionat că actualul model de guvernanță corporativă nu garantează o administrare eficientă a întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Potrivit raportului, responsabilitățile autorităților și ale organelor de conducere sunt reglementate fragmentar, evaluarea reprezentanților statului este întârziată, iar sistemul de remunerare nu este corelat suficient cu performanțele obținute.

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a formulat recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, Agenției Proprietății Publice și autorităților fondatoare, solicitând consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere și creșterea transparenței în administrarea patrimoniului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!