Moldovenii vulnerabili și refugiații au participat la un training de inițiere în afaceri organizat de ONG-ul HEKS/EPER

Pe 7 martie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost gazda unui eveniment inițiat de către HEKS/EPER Moldova, organizație non-guvernamentală cu sediul central în Zürich, Elveția.

Situația geopolitică și ansamblul de probleme socio-economice din Moldova au stat la baza trainingului de instruire în afaceri pentru moldovenii vulnerabili și refugiații din țara noastră, atât din Ucraina, cât și din Rusia.

Programul a fost adaptat la nevoile specifice și la nivelul de cunoștințe și abilități al acestui grup țintă, având drept scop informarea și consultarea incipientă a persoanelor care își doresc să dezvolte o afacere în Moldova.

Cei 24 de participanți au fost ghidați de către Greta Hîncu, trainer în dezvoltare personală și financiară, absolventă a Universității Orleans din Franța, cu o experiență vastă, de peste 10 ani, în domeniul finanțelor.

Pe parcursul a câtorva ore, persoanele au generat idei de afaceri care pot fi competitive pe piață, au învățat elementele de bază ale planului de afaceri, de la descrierea conceptului, analiza pieței până la strategia de marketing, dar și, nu în ultimul rând, au făcut cunoștință cu potențialele provocări pe care le poți întâmpina odată ce devii antreprenor.

Participanții au acumulat skill-uri valoroase pentru un viitor în afaceri şi au apreciat desfăşurarea trainingului:

„Mi-a plăcut foarte mult seminarul, doamna Greta a fost foarte interesantă și a povestit despre diferite metode de analizare a inițierii unei afaceri, ceea ce este foarte important, și în general cum să generăm o idee și cum să o dezvoltăm mai departe”, spune o participantă.

„Îmi plac astfel de evenimente pentru că în cadrul lor începi mai productiv să gândești. Îndeplinești niște sarcini mici pas cu pas ca să îți vină ideea de afaceri ca rezultat”.

„Cel mai important este că din exercițiile practice am aflat foarte multe. A fost benefic acest training.”

„Am înțeles mai profund cum poți transforma o idee de afaceri în ceva stabil și valoros pentru sine. Mie mi-a reușit să deschid aici o afacere, datorită diferitor traininguri la care am participat, dar și pentru că aveam experiența fondării unei afaceri în Ucraina.“

HEKS/EPER Moldova susține consolidarea coeziunii sociale, integrarea și abilitarea economică a refugiaților și a moldovenilor vulnerabili.

#HEKS #EPER #training

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.