Ce spune șefa băncii centrale despre creditele acordate agricultorilor

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întâlnire cu ministrul Agriculturii și reprezentanții Asociației Băncilor, alături de colegi din departamentele de specialitate, pentru a discuta despre noua schemă de creditare a fermierilor în Republica Moldova.

În cadrul discuției, părțile implicate au analizat opiniile fiecărei entități în legătură cu funcționarea și eficacitatea noii scheme de creditare. BNM a fost prezentă în discuție pentru a facilita dialogul între bănci și beneficiarii de credite, precum și pentru a asigura coordonarea cu guvernul în implementarea programelor guvernamentale de sprijin pentru agricultori.

„Nu sunt opreliști în acest proces iar garanțiile pe care le acordă Executivul prin programele guvernamentale ar trebui să-i sprijine pe agricultori, iar procesul de creditare să fie mai flexibil. În zilele următoare vom continua discuțiile în ce măsură schema este funcțională”, a punctat guvernatoarea.

Guvernatoarea Anca Dragu a subliniat importanța ca procesul de creditare să fie flexibil și să ofere sprijin adecvat agricultorilor, în special prin garanțiile acordate de Executiv prin programele guvernamentale. Ea a exprimat deschiderea și angajamentul pentru continuarea evaluării și ajustării schemei de creditare în zilele următoare, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare și eficientă a acesteia.

În data de 14 martie, Asociția Fermierilor declara că va reveni la proteste, pe fondul refuzurilor repetate primite de sute de fermieri din partea băncilor.

„Din 1 martie, organizația noastră a monitorizat procesul de acordare a creditelor de urgență. Cu mare îngrijorare constatăm că sute de fermieri au primit refuzuri de la bănci, anume din cauza bilanțurilor negative și întârzierilor la plata creditelor”, a declarat un reprezentant al Asociației Forța Fermierilor.

Un mecanism de creditare de urgență este pe cale să fie implementat pentru a sprijini producătorii de cereale în acoperirea cheltuielilor necesare pentru lucrările agricole din această primăvară. Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară, a fost discutat deja depsre un proiect de lege în acest sens. Este vorba de creditele de 500 de mii de lei și 1,6 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #fermieri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie