Republica Moldova a dat lovitura pe piața fructelor din UE

Exportul de struguri de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești. Analizând datele din ultimii ani, se observă o creștere continuă a producției și a exportului de struguri de masă, cu venituri în continuă ascensiune, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform informațiilor furnizate de expert, producția de struguri de masă în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă, atingând niveluri record în anii recenți. În 2023, producția a ajuns la 1,63 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți. Mai mult decât atât, exportul de struguri de masă a deținut o pondere substanțială în totalul exportului de fructe, reprezentând 24,9% în 2023.

Veaceslav Ioniță subliniază că această creștere a exportului de struguri de masă a fost însoțită de o diversificare a pieței de export. Dacă în trecut exporturile erau concentrate în câteva țări, în prezent, strugurii de masă moldovenești ajung în peste 30 de țări din întreaga lume. Topul țărilor importatoare este condus de România, urmată de Rusia, Polonia și Belarus.

Un alt aspect important evidențiat de expert este creșterea prețurilor medii de export pentru strugurii de masă moldovenești. Această tendință indică o competitivitate crescută a produsului pe piața internațională și o creștere a veniturilor pentru producătorii moldoveni.

Aceste evoluții pozitive din sectorul vitivinicol demonstrează potențialul enorm al industriei moldovenești de a deveni un actor major pe piața internațională a fructelor, contribuind la creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.