Republica Moldova a dat lovitura pe piața fructelor din UE

Exportul de struguri de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești. Analizând datele din ultimii ani, se observă o creștere continuă a producției și a exportului de struguri de masă, cu venituri în continuă ascensiune, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform informațiilor furnizate de expert, producția de struguri de masă în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă, atingând niveluri record în anii recenți. În 2023, producția a ajuns la 1,63 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți. Mai mult decât atât, exportul de struguri de masă a deținut o pondere substanțială în totalul exportului de fructe, reprezentând 24,9% în 2023.

Veaceslav Ioniță subliniază că această creștere a exportului de struguri de masă a fost însoțită de o diversificare a pieței de export. Dacă în trecut exporturile erau concentrate în câteva țări, în prezent, strugurii de masă moldovenești ajung în peste 30 de țări din întreaga lume. Topul țărilor importatoare este condus de România, urmată de Rusia, Polonia și Belarus.

Un alt aspect important evidențiat de expert este creșterea prețurilor medii de export pentru strugurii de masă moldovenești. Această tendință indică o competitivitate crescută a produsului pe piața internațională și o creștere a veniturilor pentru producătorii moldoveni.

Aceste evoluții pozitive din sectorul vitivinicol demonstrează potențialul enorm al industriei moldovenești de a deveni un actor major pe piața internațională a fructelor, contribuind la creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.