Au mai rămas câteva zile! Antreprenorii, invitați să aplice la concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță antreprenorii autohtoni că au mai rămas câteva zile până la încheierea termenului de aplicare la concursurile „Marca Comercială a Anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” pentru anul 2023.

Potrivit președintelui CCI, Sergiu Harea, concursul „Marca Comercială a Anului” a fost inițiat în anul 2003 și a devenit, pe parcursul celor 20 de ediții, una dintre cele mai eficiente platforme de promovare a mărcilor comerciale, dar și de evidențiere a liderilor pe piața autohtonă. Rezultatele concursului permit evidențierea liderilor și stabilirea dinamicii comportamentului consumatorilor pe piața autohtonă. Ediția de anul trecut a înregistrat 110 mărci participante, dintre care 106 au fost premiate.

Concursul „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității Produselor și Serviciilor”, care este la cea de-a 10-a ediție, are drept scop identificarea companiilor ce au implementat cu succes managementul calității și promovează abordările moderne ale calității.

„CCI a RM alături de partenerii săi îndeamnă antreprenorii autohtoni să se înscrie la cele două concursuri importante. Premiile pe care le vor obține ulterior în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, confirmă curajul, perseverența și dorința companiilor de a se afirma pe plan național și de a-și contura reușitele în domeniul promovării mărcilor comerciale și al managementului calității. Învingătorii edițiilor precedente sunt o dovadă clară a faptului că fiecare companie și brand are nevoie de promovare și că toate acțiunile pe care le întreprind nu sunt în zadar, ci contribuie direct la dezvoltarea mediului de afaceri autohton. De aceea încurajăm companiile moldovenești să se înscrie până pe data de 29 martie 2024, la Concursurile „Marca Comercială a Anului” și „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității Produselor și Serviciilor pentru anul 2023”, a spus Sergiu HAREA.

Participanții la concursuri, vor beneficia și de unele avantaje:

publicitate suplimentară şi dezvoltarea imaginii mărcii comerciale;
specialiști și membri ai Juriului vor acorda consultații participanților;
oferirea gratuită, pe parcursul unui an, a serviciilor de prediagnoză a proprietății intelectuale la întreprindere (experții AGEPI vor examina portofoliul obiectelor de proprietate intelectuală deținut de întreprindere și vor prezenta recomandări privind valorificarea eficientă a acestuia);
organizarea seminarelor/ training-urilor în domeniul proprietății intelectuale pentru angajații întreprinderilor participante la concurs, inclusiv la sediul întreprinderii (gratuit), 1 seminar, de o zi (8 ore), 12-16 persoane;
organizare de instruiri și consiliere în domeniul integrității și anticorupție; reducere de 10% din taxa de participare în cadrul unei expoziții virtuale de pe platforma virtual-fairs.md;
reducerea de 20% din taxa de înregistrare pentru: transmiterea cererii/ofertei firmei la Camerele de Comerț și Industrie din străinătate;
înserarea cererii/ofertei firmei în bazele de date cu ofertele comerciale gestionate de CCI;
participarea la misiuni economice în străinătate; participarea la forurile bilaterale organizate în RM;
publicarea gratuită a contactelor întreprinderii și domeniului de activitate în Catalogul informativ-publicitar „Mărcile comerciale de succes din Republica Moldova 2023”.

Câștigătorii competiției vor fi premiați în cadrul „Galei Businessului Moldovenesc”– cel mai așteptat eveniment al societății economice autohtone, care se va desfășura în vara acestui an.

Antreprenorii se pot înscrie la concursuri până pe 29 martie 2024, pe adresele viorica.cazacu@chamber.md, tatiana.sainciuc@chamber.md și olga.grosu@chamber.md. Toate materialele vor putea fi accesate pe pagina www.chamber.md, la categoria Concursuri.

Cele două concursuri sunt organizate de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în comun cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) și în parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Centrul Național Anticorupție (CNA), Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Institutul de Standardizare din Moldova (ISM), Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC) și Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC)

#aplicanti #concursuri #Camera de Comerț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat