Moldovenii trimit zeci de milioane de lei prin sistemul de transfer instant

03 Apr. 2024, 16:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 16:32 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Moldoveni au transferat peste 40 de milioane de lei prin intermediul noului sistem instant, în doar trei săptămâni de la lansare.

Acum o săptămână, Banca Națională a anunțat suma de 28 de milioane de lei – plăți efectuate de 67 de mii de utilizatori unici.

Aceștia au recunoscut că nu se așteptau la un interes atât de mare pentru plățile instant, deoarece 80% din transferurile de la card la card (P2P) se fac în aceeași bancă, adică fără a plăti vreun comision.

Potrivit șefului departamentului sisteme de plată al BNM, Victor Șușu, în 3-4 luni plata instant va începe să funcționeze pentru afaceri, în special plata prin cod QR.

Aceasta va deveni o alternativă mai ieftină la plata bunurilor și serviciilor cu cardul bancar, întrucât comisioanele sunt de câteva ori mai mici – în loc de 1,1%-3%, comisionul va fi de 0,5%-0,8%, în funcție de categoriile de afaceri.

„Unul dintre principalele avantaje ale sistemului este lipsa comisioanelor de transfer. Sistemul nu percepe plăți până la atingerea sumei cumulative de 10 mii de lei pe lună, iar pentru transferurile ulterioare acestei sume, comisionul aplicat nu poate depăși 5 lei per transfer, indiferent de instituția financiară din care acesta este efectuat. În prezent, MIA Plăți Instant permite două metode de transfer: · Transfer Instant (P2P) · Solicitare de Transfer (RTP request to pay) În continuare, sistemul se va extinde spre plățile în bază de cod QR, plățile cu Link-uri în magazinele online, transferurile între persoane juridice (B2B), plățile către guvern (P2G), M2M transferuri”, se arată în mesajul BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.