Vestea așteptată de toți moldovenii striviți de facturile la energie electrică. Ministrul Parlicov a anunțat

05 Apr. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2024, 16:46 // Actual //  bani.md

Către anul 2029 consumatorii de energie electrică vor putea să-și aleagă furnizorul de curent în funcție de tarif, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu pentru MoldovaLive.

„Într-o piață liberă rolul consumatorului va fi mai important. Consumatorul va avea mai multe posibilități, dar și va putea să-și asume mai multe riscuri. Deci, el va putea rămâne pe piața reglementată, dar dacă va dori să plece pe piața liberă, el va avea și mai multe opțiuni, dar și mai multe riscuri, iar noi trebuie să explicăm aceste lucruri consumatorilor. Respectiv, într-un final, eu sunt sigur că noi vom ajunge la o piață matură, iar către anul 2029 ne propunem ca piața de energie electrică și gaze din Republica Moldova să se integreze în piața energetică europeană prin piața românească”, a punctat ministrul Parlicov.

Ministrul Energiei susține că se așteaptă certificarea Moldelectrica în calitate de operator independent de sistem de către ANRE, parte a procesului de unbundling sau separare a activităților de transport, furnizare și distribuție a energiei, prevăzute de Pachetul energetic 3.

„Asta înseamnă că treptat-treptat pe piață vor aparea mai mulți furnizori, mai multe oferte de preț diferite și chiar putem să avem o piață funcțională după modelul piețelor dezvoltate din lume, unde consumatorii vor avea alte tipuri de tarife, nu la preț reglementat, furmizori diferiți, care negociază, oferă servicii suplimentare, deci, tot ce doriți. Același lucru se va întâmpla și în domeniul gazelor”, conchide Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.