Skydweller a efectuat primul zbor cu energie solară și fără echipaj

Skydweller Aero, un startup american-spaniol a efectuat primul zbor autonom cu energie solară al aeronavei sale modificate. Această aeronavă reprezintă o modificare a celebrei Solar Impulse 2, care a făcut o circumnavigare a globului în 2015-2016, alimentată exclusiv cu energie solară.

Zborul istoric a avut loc de pe Aeroportul Internațional Stennis din Mississippi, traversând Golful Mexic. Aeronava, cu o anvergură impresionantă de 236 de picioare, a demonstrat capacitatea de a efectua zboruri autonome, fără necesitatea unui echipaj la bord.

Skydweller Aero a achiziționat Solar Impulse 2 în 2019 și l-a transformat inițial într-o aeronavă pilotată opțional. Ulterior, aeronava a fost echipată cu un sistem de control al zborului complet redundant, fără intervenție mecanică, permițând zboruri autonome pe termen lung.

Robert Miller, CEO-ul Skydweller Aero, a subliniat că decizia de a aduce aeronava în Statele Unite a fost determinată de flexibilitatea mai mare a reglementărilor și a condițiilor de testare din SUA.

Startup-ul are un contract cu marina SUA, Comandamentul Sud și Comandamentul Africa pentru a efectua zboruri de demonstrație peste Caraibe, în cadrul unui proiect comun de tehnologie a conceptului. Planurile includ și construcția unei a doua aeronave, care va beneficia de îmbunătățiri semnificative pentru a permite zboruri autonome de până la 90 de zile.

Acest progres tehnologic deschide noi orizonturi în domeniul aviației, cu potențialul de a revoluționa capacitățile de supraveghere, monitorizare și alte aplicații civile și militare. Skydweller Aero se află în discuții cu Departamentul de Apărare al SUA și cu țările NATO din Europa de Vest pentru a explora aplicațiile viitoare ale acestei tehnologii avansate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #zbor #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.