Organizatorii licitației de la aeroport, încolțiți de Procuratura Anticorupție

11 Apr. 2024, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2024, 17:55 // Actual //  bani.md

Procuratura Anticorupție a confirmat pentru redacția Realitatea că a inițiat un proces penal în contextul desfășurării licitației de la Aeroport. Instituția precizează că s-a autosesizat pe 25 ianuarie 2024, notează REALITATEA.MD.

Responsabilii informează că au realizat unele investigații, iar pe 3 aprilie a fost intentat un proces penal în care sunt investigate mai multe fapte. Printre acțiunile vizate se numără abuzul de serviciu.

„La moment procesul penal este în desfășurare, iar cu alte informații vom reveni suplimentar, în măsura în care aceasta nu va afecta buna desfășurare a procesului, precum și drepturile și libertățile persoanelor”, notează PA.

Anterior, Ziarul de Gardă informa că procurorii anticorupție au ridicat mai multe copii autentificate ale documentelor privind licitația de la Aeroportul Intenațional Chișinău.

La prima licitație de la Aeroport au depus actele doar două companii, autoritățile menționând că astfel nu se asigură competivitatea. Pentru cea de-a doua, pe 25 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a prelungit termenul de desfășurare, după ce administrația aerogării a anunțat că o singură companie, Lagardere Travel Retail, a depus dosarul la concurs.

Subiectul licitației privind închirierea spațiilor comerciale de la Aeroport este înconjurat de mai multe controverse, iar în spațiul public se vehiculează despre faptul că ar exista intenții de a o truca. Conform ultimelor informații, caietul de sarcini nu a fost avizat și aprobat, iar dacă o singură companie va depune dosarul, aceasta va câștiga.

Aeroportul Internațional Chișinău nu a comentat deocamdată informațiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.