Petrolul rusesc se tranzacționează din nou mult peste plafonul de preț al G-7

Petrolul rusesc se tranzacționează mult peste plafonul de preț al Grupului celor Șapte, care a fost impus pentru a priva Moscova de venituri pentru războiul din Ucraina, însă măsura se arată ineficientă. Potrivit Bloomberg, țițeiul din Urali se tranzacționează la aproximativ 75 de dolari pe baril la părăsirea porturilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

Plafonul impus de G-7 cere ca orice companie occidentală implicată în transportul petrolului rusesc să primească o așa-numită atestare – un document care garantează că marfa costă 60 de dolari pe baril sau mai puțin. Dacă aceasta nu se întâmplă, nu li se permite să își ofere serviciile.

În timp ce prețul țițeiului extras din munții Urali a fost peste 60 de dolari aproape tot anul, creșterea acestuia la peste 70 de dolari în aprilie va pune sub mare presiune credibilitatea plafonului pentru traderii care doresc să continue să utilizeze serviciile occidentale. SUA își propune să continue aplicarea plafonului prin sancționarea navelor care transportă țițeiul.

Până când petrolul din Urali ajunge în India, barilul se tranzacționează la 88 de dolari – adică la doar 3,80 de dolari sub punctul de referință global pentru mărfurile fizice, arată datele Argus. Totuși, există în continuare un cost mare de transport care poate fi atribuit direct sancțiunilor, potrivit Bloomberg, sugerând cel puțin un anumit impact asupra Moscovei. În plus față de acesta, livrarea în Asia este semnificativ mai scumpă decât ar fi în Europa, care era principala piață a Rusiei înainte de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.