Instalarea de panouri voltaice pe mari întinderi agricole a dus, recent, la conflicte între producătorii de energie și agricultorii care voiau să continue să folosească pășunile pentru animalele lor.
În Statele Unite, unele companii de pe Wall Street care vor să fie văzute ca fiind verzi par să fi găsit o soluție de compromis: investitorii plătesc ciobanii pentru a ține sub control vegetația din preajma panourilor solare. În România, cele două „facțiuni” au în continuare tensiuni.
În SUA, noile reglementări fiscale aduc reduceri de taxe pentru investiții în energie regenerabilă, ceea ce a convins inclusiv marii investitorii de pe Wall Street să aloce fonduri pentru panouri fotovoltaice, scrie Financial Times. Crescătorii de oi de pe ambele coaste ale statului federal au beneficiat de pe urma acestor investiții, prin parteneriate cu subsidiare ale fondurilor de investiții, printre care și conglomeratul Berkshire Hathaway Inc., condus de magnatul Warren Buffett.
Aproximativ 40.500 de hectare acoperite de panouri fotovoltaice sunt deservite de oi, conform unei asociații non-profit din industrie, Asociația Americană a Pășunatului Solar (ASGA). Rezultatele preliminare ale unui sondaj, publicate miercuri, 4 aprilie, arată că peste 80.000 de oi pasc în jurul celor aproape 500 de situri de fotovoltaice, în 27 de state americane.
Un director al unei companii de investiții în regenerabile a descris pentru publicație aceste contracte ca având scop de „administrare a vegetației”. „Este doar un mod sofisticat de a spune „tăiat de iarbă și buruieni”, iar pentru multe dintre portofoliile noastre ne gândim dacă oile sunt o opțiune practică (…) în unele instanțe, este chiar o potrivire naturală”, a spus Jonathan Kett.
Compania pentru care acesta lucrează are în administrare peste 1.000 de hectare de pășune și produce suficientă energie din fotovoltaice pentru a alimenta Denver, un oraș cu o populație cât Cluj-Napoca, Iași și Constanța la un loc. Oierii primesc un dolar per acru la fiecare vizită, adică aproape 12 lei la hectar, la actualul curs de schimb valutar. Fermierii merg cu oile la pășunile solar de două sau trei ori pe an și au nevoie de 250 oi pentru fiecare 50 de hectare. Spre exemplu, subsidiara firmei conduse de Buffett are un teren în California îngrijit de 5.000 de oi, conform Financial Times.
Acest trend a fost observat de mai multe ori în publicațiile economice americane în ultimii ani. În iunie 2023, Bloomberg, citat de Agerpres, sublinia un raport conform căruia Statele Unite vor pierde peste 7 milioane de hectare de teren agricol până în 2040, dacă ritmul de extindere al industriei energiei regenerabile continuă. Parteneriatul cu crescătorii de oi permite o reducere suplimentară a amprentei de carbon și o scădere a costurilor, transmite publicația citată. Nu doar în SUA există o astfel de legătură, ci și în țări precum Canada, Marea Britanie, Franţa, Japonia, Australia, dar și în teritorii din America de Sud.
Tensiuni în România privind fotovoltaicele
În aprilie 2023, o comună din județul Suceava a ajuns în presă din cauza unui conflict iscat între fermieri și primarul localității Bosanci. Crescătorii de oi l-au acuzat pe edilul Neculai Miron că vrea să concesioneze sute de hectare de pășune unei firme care își dorește să construiască panouri fotovoltaice. Fermierii spuneau că nu ar mai avea cum să își hrănească animalele, dacă destinația terenului se va schimba, a scris News.ro.
Ziare.com a încercat să contacteze telefonic, în cursul zilei de joi, 11 aprilie, Primăria Bosanci pentru a afla dacă a existat o rezoluție a conflictului. Până la data publicării, reprezentanții instituției nu au răspuns. În ianuarie 2024, Agrointeligența a scris despre un tânăr fermier din localitate care are 300 de oi, 15 hectare și panouri fotovoltaice.
La vremea respectivă, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, a anunțat că va intenta o acțiune în instanță împotriva Consiliului Local Bosanci privind actualizarea amenajamentului. Ziare.com a contactat Prefectura pentru un comentariu asupra situației, dar, până la ora publicării, reprezentanții instituției nu au revenit cu un răspuns.
În iulie 2022, modificările aduse legii fondului funciar au dat undă verde amplasării de panouri fotovoltaice pe terenurile agricole cu suprafețe de peste 10 hectare. Actul normativ prevede că viile, livezile și pășunile situate în extravilan pot fi folosite pentru producerea de energie regenerabilă, inclusiv prin instalații eoliene și de panouri fotovoltaice, dacă sunt scoase din circuitul agricol. Legea prevede anumite excepții, menționând inclusiv că terenurile se pot folosi în sistem dual, și pentru scop energetic și pentru producție agricolă, conform Agerpres.
În ultimii ani, mai multe proiecte de amplasare de panouri fotovoltaice pe pășuni au fost demarate în comune din țară, spre exemplu în Călinești, județul Maramureș, sau în Săvădisla, județul Cluj. În toamna lui 2023, oficiali de la Energie participau la inaugurarea celui mai mare parc fotovoltaic din sud-estul Europei, în Rătești, județul Argeș, care se întinde pe circa 170 de hectare.
Viziunea pe termen lung: se pot împăca agricultura și energia?
Așa-numitul pășunat solar este doar unul dintre modurile în care se intersectează agricultura și energia solară. Sistemele agrovoltaice, așa cum au ajuns să fie cunoscute, țintesc îmbinarea armonioasă dintre activitățile agricole și producerea de energie electrică. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene argumenta, în octombrie 2023, că o combinație dintre agricultură și sisteme fotovoltaice pe doar 1% din suprafața agricolă utilizată din blocul comunitar ar putea conduce la depășirea țintei pentru orizontul 2030, anume 720 gigawați curent continuu. Astfel, sistemele agrovoltaice ar putea ajunge la o capacitate instalată de 944 gigawați curent continuu, adică jumătate din cât ar putea fi obținut prin amplasarea de sisteme fotovoltaice clasice pe aceeași suprafață, conform calculului citat.
În loc să existe o concurență pentru folosirea terenurilor agricole fie pentru producție de fermă, fie pentru energie solară, sistemele agrovoltaice pot fi instalate în așa fel încât să permită – și chiar să ajute la – continuarea activității agricole. Spre exemplu, umbra oferită de panourile fotovoltaice poate ajuta la protejarea culturilor și a animalelor în perioadele caniculare. O altă utilizare poate fi în sere construite din panouri semitransparente, conform cercetării.
Totuși, lipsa unei definiții general valabile la nivel european este „un obstacol semnificativ”, pentru că, în funcție de modul de instalare, există riscul de a afecta încadrarea terenului, când vine vorba de eligibilitatea pentru ajutoare de stat și de taxare. În plus, din punct de vedere ecologic, trebuie găsit un echilibru între maximizarea producției electrice și potențialele efecte negative asupra culturilor și a biodiversității, subliniază cercetătorii. Un aspect fundamental este „implicarea comunităților rurale în planificare și în procesul de luare a deciziilor”, concluzionează JRC.
Până la finalul lui iunie 2024, România și-a asumat să adopte un plan care vizează energia și încălzirea globală. Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pentru perioada 2021 -2030 nu va putea fi, totuși, adoptat de Executiv până la 30 iunie, a spus Elena Popescu, director general adjunct din Ministerul Energiei, în timpul unui eveniment organizat pe 14 martie.
„Ce ne dorim să avem până la acea dată este un text final care să fie într-o etapă avansată de evaluare strategică de mediu. După cum ştiţi, procedura de evaluare strategică de mediu e o procedură de durată. Trece prin toate procedurile de dezbateri, de analize din partea consultanților care lucrează în Ministerul Mediului. Când vom avea avizul de mediu abia atunci vom putea adopta PNIESC revizuit prin Hotărâre de Guvern”, a afirmat Popescu, conform Agerpres.
Prima versiune a planului, publicată în decembrie 2023, este în stadiul de evaluare de mediu. În corpul textului există un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură care face referire la sisteme agrovoltaice. La acest capitol, sunt menționate două sisteme private implementate în vara lui 2023 și un proiect privat care ar trebui să fie finalizat în cursul lui 2024. În plus, documentul face referire și la un proiect de stat pentru „dezvoltarea unei centrale electrice fotovoltaice flotante pe o rețea de canale de irigații aflate la est de București (zona Gălățui-Călărași)”, cu o capacitate de 20 MW, de terminat până la finalul lui 2025.
