Rusia este aproape de finalizarea gazoductului Nord Stream 2. Au mai rămas 100 de km

Vicepremierul rus, Alexander Novak a declarat conducta de gaze Nord Stream 2 este aproape gata. Potrivit acestuia au mai rămas de construit doar 100 de kilometri.

Gazoductul Nord Stream 2 este un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

„Sperăm că lucrările de construcţie la Nord Stream 2 vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an”, a declarat Alexander Novak într-o conferinţă de presă.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari. Proiectul este finațat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Noua conductă, Nord Stream 2, va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina, scrie Agerpres.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect.

Luna trecută însă, administraţia americană a decis să renunţe să aplice sancţiuni împotriva principalei societăţi implicate în construirea gazoductului NordStream 2, o decizie care a fost salutată de Kremlin dar criticată de cei care se opun acestui proiect pe motiv că va creşte dependenţa energetică a Europei de Rusia.

Separat, ONG-ul de mediu Deutsche Umwelthilfe a anunţat miercuri că a cerut ridicarea autorizaţiei pentru construcţia conductei Nord Stream 2, din motive ce ţin de protecţia mediului înconjurător. Aceasta după ce recent Curtea Constituţională a Germaniei a cerut autorităţilor de la Berlin să înăsprească legislaţia în domeniul protecţiei climei.

Conducta Nord Stream 2 ar ocoli conductele din Ucraina, prin care Rusia a trimis gaze în Europa timp de zeci de ani. Acest lucru ar putea priva Ucraina şi alte ţări din Europa de Est de taxe de tranzit profitabile şi ar putea submina lupta împotriva agresiunii ruseşti. În plus, Statele Unite, cel mai mare producător mondial de gaze, ar dori să exporte gaze naturale lichefiate în Europa, ca alternativă la gazul rusesc.

#Nordstream 2 #constructie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.