Cum își ascunde Rusia tranzacțiile cu China, după ce Trezoreria SUA a avertizat băncile chineze cu sancțiuni

Într-o încercare de a evita sancțiunile și dificultățile bancare, companiile rusești care fac afaceri cu China apelează tot mai mult la intermediari, generând o piață înfloritoare pentru aceștia. Potrivit a patru surse citate de Reuters, până la jumătate din tranzacțiile între cele două țări sunt acum gestionate de intermediari.

Îngrijorată de avertismentele Trezoreriei SUA cu privire la posibile sancțiuni, care ar putea afecta și pe cei care facilitează tranzacțiile cu Rusia, băncile chineze își restricționează tranzacțiile cu companiile rusești. În consecință, aceste companii se grăbesc să deschidă conturi la singura bancă rusă cu o sucursală în China, provocând un blocaj la VTB Shanghai.

Întârzierile și dificultățile în procesarea tranzacțiilor au determinat firmele să recurgă la intermediari, deși aceasta implică taxe ridicate și riscuri de confiscare a bunurilor în țări terțe.

Intermediarii, care provin din diverse jurisdicții considerate „prietenoase” cu Rusia, au devenit o soluție pentru companiile rusești, chiar și pentru cele sub sancțiuni occidentale. Aceștia percep comisioane substanțiale pentru fiecare tranzacție și există riscul ca bunurile să fie confiscate în cazul implicației țărilor terțe.

Cu toate acestea, utilizarea intermediarilor nu este lipsită de riscuri, iar unele plăți gestionate de aceștia pot fi refuzate de băncile chineze. Mai mult, caracterul mai puțin oficial al tranzacțiilor poate duce la dificultăți în recuperarea banilor de către companiile rusești.

Cu toate acestea, unele companii au găsit succes în utilizarea intermediarilor pentru a efectua plăți și transferuri de fonduri, evitând astfel procedurile greoaie de conformitate. În ciuda acestor eforturi, unele surse sunt pesimiste cu privire la rezolvarea problemelor, exprimând îndoiala că Rusia ar fi o prioritate pentru băncile chineze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzactii #bănci #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.