Rusia plănuiește un val de atacuri „hibride“ împotriva Republicii Moldova înainte de alegeri și de referendum

Rusia plănuiește să vizeze Republica Moldova cu un val de așa-numite atacuri „hibride“ înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru UE de la sfârșitul acestui an, relatează Bloomberg, citând persoane familiare cu evaluările serviciilor secrete britanice.

Marea Britanie va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a ajuta țara să contracareze amenințarea agenților ruși în următoarele luni. Marți, 30 aprilie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Păpușoi, se va întâlni la Londra cu secretarul de stat britanic pentru industrie și securitate economică, Nusrat Ghani, pentru a discuta despre „interferența subversivă a Rusiei”. Miniștrii Apărării din cele două țări vor avea, de asemenea, o întrevedere.

Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi intervenit în alegerile din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat recent că atacurile publice la adresa Rusiei din partea oficialilor de la Chișinău „au devenit o practică zilnică”.
Kremlinul folosește diverse metode – de la deepfakes generate de inteligența artificială până la mită pentru a submina democrația în Moldova, a afirmat Păpușoi.

Rusia are deja un „cap de pod” în Moldova sub forma trupelor rusești desfășurate în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990.

Eforturile Marii Britanii sunt încă un exemplu al eforturilor sale de a extinde schimbul de informații privind amestecul în alegeri dincolo de aliații săi din G7.
Luna trecută, șeful serviciilor de informații din Republica Moldova (SIS), Alexandru Musteața, a avertizat că Moscova plănuiește o campanie de o „intensitate fără precedent”. Potrivit acestuia, Republica Moldova deține informații potrivit cărora Rusia încearcă să perturbe alegerile prezidențiale și referendumul privind UE de anul acesta.
Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, va candida pentru un al doilea mandat la alegerile programate pentru luna octombrie. În aceeași perioadă va avea loc și un referendum privind aderarea la UE.

Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Rusiei

Dorind să restaureze Imperiul Rus, Vladimir Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Moscovei. Scopul său este de a submina situația din această țară, astfel încât politicienii pro-ruși să ajungă la putere. Acest lucru nu numai că va împiedica mișcarea Moldovei către Uniunea Europeană și va prelua controlul asupra rutelor de transport, dar va crea și un nou centru de tensiune în regiune. Pentru Ucraina, un astfel de scenariu ar însemna o amenințare sporită la granițele sale sudice, ceea ce ar duce la o dispersie a forțelor țării, cât și ale Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, susține analistul ucrainean Volodimir Kravcenko într-un articol în Zerkalo Nedeli.

Kremlinul se așteaptă să își atingă obiectivul prin mijloace hibride: având în vedere condițiile geografice și situația de pe frontul ruso-ucrainean, Moscova nu are nevoie să recurgă la o agresiune militară în acest moment. Există premise favorabile pentru o activitate de succes a serviciilor speciale rusești în vederea subminării situației din țară: Moldova se confruntă cu probleme economice grave, sentimentul pro-rus este puternic, iar ratingul partidelor pro-europene este în scădere.

În toamnă, în Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Observatorii prezic o victorie a actualului președinte, Maia Sandu. Aparent, Moscova nu este prea îngrijorată de această perspectivă, deoarece s-a bazat pe alegerile parlamentare. La urma urmei, Republica Moldova este o republică parlamentară, unde funcțiile președintelui sunt foarte limitate: șeful statului reprezintă țara pe scena internațională, dar guvernul, care este numit de parlament și este responsabil în fața acestuia, se ocupă de activitățile de zi cu zi.
Lucrând sistematic la destabilizarea țării, rușii folosesc activ ca instrument de presiune asupra Chișinăului, Transnistria și Găgăuzia, unde există un puternic sentiment pro-rus, iar autoritățile locale au legături politice și de afaceri strânse cu Rusia.

Ce se va întâmpla în cazul activării agenților ruși?

„Deși sentimentul pro-rus este puternic în Găgăuzia, nu există separatism. Dar situația din Găgăuzia poate fi deteriorată dramatic de sabotori și provocatori, așa cum a fost cazul în Donbas în 2014. Rușii au destui bani și resurse pentru a „ajuta” găgăuzii să iasă în stradă. Iar acest lucru poate înspăimânta societatea moldovenească, care urmărește cu groază războiul Rusiei împotriva Ucrainei și poate juca împotriva actualului guvern și președinte pro-european”, crede Serhii Gherasimciuk, director executiv adjunct al Consiliului de politică externă ucraineană Prism, într-un comentariu pentru Zerkalo Nedeli.

Scenariile pot fi diferite și nu se limitează la promovarea sentimentelor de protest prin televiziunea rusă, biserica și rețelele sociale – TikTok și VKontakte, atacuri de hackeri la scară largă… De exemplu, Transnistria și Găgăuzia pot fi pompate activ cu armament, specialiști militari și reprezentanți ai serviciilor speciale ruse pentru ca la ora „X” să submineze situația din Republica Moldova și să creeze o altă sursă de destabilizare la granița dintre Ucraina și România, membră NATO.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și parlamentare și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, situația din țară se va înrăutăți. Rusia, acționând din ce în ce mai agresiv, va crea în mod constant noi crize, testând disponibilitatea autorităților moldovenești de a le face față și testând disponibilitatea Chișinăului de a răspunde dur la amenințări, avertizează analistul ucrainean Volodimir Kravcenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hibride #atacuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.