Rusia plănuiește un val de atacuri „hibride“ împotriva Republicii Moldova înainte de alegeri și de referendum

01 Mai 2024, 07:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2024, 07:33 // Actual //  bani.md

Rusia plănuiește să vizeze Republica Moldova cu un val de așa-numite atacuri „hibride“ înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru UE de la sfârșitul acestui an, relatează Bloomberg, citând persoane familiare cu evaluările serviciilor secrete britanice.

Marea Britanie va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a ajuta țara să contracareze amenințarea agenților ruși în următoarele luni. Marți, 30 aprilie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Păpușoi, se va întâlni la Londra cu secretarul de stat britanic pentru industrie și securitate economică, Nusrat Ghani, pentru a discuta despre „interferența subversivă a Rusiei”. Miniștrii Apărării din cele două țări vor avea, de asemenea, o întrevedere.

Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi intervenit în alegerile din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat recent că atacurile publice la adresa Rusiei din partea oficialilor de la Chișinău „au devenit o practică zilnică”.
Kremlinul folosește diverse metode – de la deepfakes generate de inteligența artificială până la mită pentru a submina democrația în Moldova, a afirmat Păpușoi.

Rusia are deja un „cap de pod” în Moldova sub forma trupelor rusești desfășurate în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990.

Eforturile Marii Britanii sunt încă un exemplu al eforturilor sale de a extinde schimbul de informații privind amestecul în alegeri dincolo de aliații săi din G7.
Luna trecută, șeful serviciilor de informații din Republica Moldova (SIS), Alexandru Musteața, a avertizat că Moscova plănuiește o campanie de o „intensitate fără precedent”. Potrivit acestuia, Republica Moldova deține informații potrivit cărora Rusia încearcă să perturbe alegerile prezidențiale și referendumul privind UE de anul acesta.
Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, va candida pentru un al doilea mandat la alegerile programate pentru luna octombrie. În aceeași perioadă va avea loc și un referendum privind aderarea la UE.

Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Rusiei

Dorind să restaureze Imperiul Rus, Vladimir Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Moscovei. Scopul său este de a submina situația din această țară, astfel încât politicienii pro-ruși să ajungă la putere. Acest lucru nu numai că va împiedica mișcarea Moldovei către Uniunea Europeană și va prelua controlul asupra rutelor de transport, dar va crea și un nou centru de tensiune în regiune. Pentru Ucraina, un astfel de scenariu ar însemna o amenințare sporită la granițele sale sudice, ceea ce ar duce la o dispersie a forțelor țării, cât și ale Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, susține analistul ucrainean Volodimir Kravcenko într-un articol în Zerkalo Nedeli.

Kremlinul se așteaptă să își atingă obiectivul prin mijloace hibride: având în vedere condițiile geografice și situația de pe frontul ruso-ucrainean, Moscova nu are nevoie să recurgă la o agresiune militară în acest moment. Există premise favorabile pentru o activitate de succes a serviciilor speciale rusești în vederea subminării situației din țară: Moldova se confruntă cu probleme economice grave, sentimentul pro-rus este puternic, iar ratingul partidelor pro-europene este în scădere.

În toamnă, în Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Observatorii prezic o victorie a actualului președinte, Maia Sandu. Aparent, Moscova nu este prea îngrijorată de această perspectivă, deoarece s-a bazat pe alegerile parlamentare. La urma urmei, Republica Moldova este o republică parlamentară, unde funcțiile președintelui sunt foarte limitate: șeful statului reprezintă țara pe scena internațională, dar guvernul, care este numit de parlament și este responsabil în fața acestuia, se ocupă de activitățile de zi cu zi.
Lucrând sistematic la destabilizarea țării, rușii folosesc activ ca instrument de presiune asupra Chișinăului, Transnistria și Găgăuzia, unde există un puternic sentiment pro-rus, iar autoritățile locale au legături politice și de afaceri strânse cu Rusia.

Ce se va întâmpla în cazul activării agenților ruși?

„Deși sentimentul pro-rus este puternic în Găgăuzia, nu există separatism. Dar situația din Găgăuzia poate fi deteriorată dramatic de sabotori și provocatori, așa cum a fost cazul în Donbas în 2014. Rușii au destui bani și resurse pentru a „ajuta” găgăuzii să iasă în stradă. Iar acest lucru poate înspăimânta societatea moldovenească, care urmărește cu groază războiul Rusiei împotriva Ucrainei și poate juca împotriva actualului guvern și președinte pro-european”, crede Serhii Gherasimciuk, director executiv adjunct al Consiliului de politică externă ucraineană Prism, într-un comentariu pentru Zerkalo Nedeli.

Scenariile pot fi diferite și nu se limitează la promovarea sentimentelor de protest prin televiziunea rusă, biserica și rețelele sociale – TikTok și VKontakte, atacuri de hackeri la scară largă… De exemplu, Transnistria și Găgăuzia pot fi pompate activ cu armament, specialiști militari și reprezentanți ai serviciilor speciale ruse pentru ca la ora „X” să submineze situația din Republica Moldova și să creeze o altă sursă de destabilizare la granița dintre Ucraina și România, membră NATO.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și parlamentare și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, situația din țară se va înrăutăți. Rusia, acționând din ce în ce mai agresiv, va crea în mod constant noi crize, testând disponibilitatea autorităților moldovenești de a le face față și testând disponibilitatea Chișinăului de a răspunde dur la amenințări, avertizează analistul ucrainean Volodimir Kravcenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală