Karin Kneissl, numită în consiliul director al Rosneft. La nunta ei a dansat cu Putin

Karin Kneissl, fostul minstru austriac de externe, a primit un loc în consiliul de adminstraţie al celei mai mari companii petroliere de stat din Rusia, Rosneft. Karin Kneissl a dansat cu Putin la nunta ei.

Despre aceasta a anunțat, miercuri, 2 iunie, compania Rosneft din Rusia. Karin Kneissl a fost ministru de externe al Austriei între 2017 şi 2019.
În august 2018, imaginea în care Kneissl dansa cu preşedintele rus după ce l-a invitat la nunta ei a creat valuri în Europa mai ales că se întâmpla la doar câteva luni după ce UE a luat măsura expulzării unui număr de diplomaţi ruşi în urma otrăvirii fostului spion dublu Serghei Skripal în Marea Britanie, scrie The Moscow Times.

Rosneft are drept acţionar majoritar statul rus și furnizează circa o treime din totalul extracţiilor de petrol din ţară. Preşedintele companiei este Igor Seşin, fost vicepremier, şi un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.

În 2020, Rosneft a înregistrat profituri de doar 147 miliarde de ruble (două miliarde de dolari) – o scădere de 80% faţă de nivelurile de dinainte de pandemie. Rosneft a scăzut producţia în urma pactului dintre Rusia şi Arabia Saudită privind sprijinirea preţurilor petrolului în perioada pandemiei.

#Rosneft #consiliul director #Karin Kneissl

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.