Moldovagaz, profit de 1,2 miliarde de lei! Datoria Transnistriei, aproape cât PIB-ul Moldovei

Moldovagaz, compania fiică a gigantul rus Gazprom a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, față de pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului companiei.

Moldovagaz susține că rezultatele financiare pozitive se datorează activității financiare – 1,2 miliarde de lei. Aprecierea leului față de dolarul american, la calcularea datoriei față de Gazprom, a dus la îmbunătățirea rezultatelor financiare cu 2,2 miliarde de lei. Rezultatele activitatea operațională au fost pe minus cu 22 milioane de lei.

Totodată, datele companiei relevă că partea stângă a Nistrului are o datorie la gaz de 10,9 miliarde de dolari, aproape cât PIB-ul Republicii Moldova, care este de 14 miliarde de dolari. Creanțele regiunii din stânga Nistrului s-au majorat cu 1,4 miliarde de dolari în anul 2023.

Cei mai mari datornici sunt sectorul energetic – 110,6 milioane dolari, punctele termice locale de căldură – 191,6 milioane dolari, industria – 4,3 milioane dolari, iar populația – 0,4 milioane dolari.

Moldovagaz spune că partea dreaptă a Nistrului, datorează companiei 709 milioane dolari. Este vorba de datoria istorică, pe care Chișinăul au auditat-o și pe care nu o recunoaște.

La sfârșitul anului 2023, plățile datorate Gazpromului, pentru metanul livrat, fără partea stângă a Nistrului, constituiau 433,4 milioane dolari.

Moldovagaz spune că anul trecut a cumpărat metan de la Energocom în sumă de 533,8 milioane dolari, iar de la Gazprom a importat 1,8 miliarde metri cubi, în sumă de 1,4 miliarde de dolari. Or, întreaga cantitate a fost livrată regiunii sin stânga Nistrului în schimbul livrărilor de energie electrică malului drept.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.