Bulgaria interzice publicitatea jocurilor de noroc, doar Loteria Națională nu este vizată

Parlamentul Bulgariei a votat pentru interdicția oricărei forme de publicitate în mass-media a jocurilor de noroc. Interdicțiile au fost votate pe 30 aprilie și vor intra în vigoare la 3 zile după adoptate. Acestea vizează promovarea la TV, radio, în presa scrisă și online, dar și pe pagini web, în general. Excepție de la aceste reguli se face doar pentru Loteria Națională a Bulgariei.

Inițiativa a venit de la două formațiuni politice – GERB/ (Grazhdani za evropeysko razvitie na Bulgariya) și DPS (Dvizhenie za prava i svobodi). Noua lege permite doar publicitatea pe panouri, amplasate la o distanță de cel puțin 300 de metri de instituții de învățământ. Operatorii mai pot plasa bannere pe fațadele sălilor cu aparate de joc și ale cazinourilor. Este permisă publicitatea în săli de sport și pe inventar sportiv, dacă acestea nu sunt destinate minorilor, scrie ziarulnational.md.

O condiție suplimentară prevede că 10% din suprafața bannerelor trebuie să fie rezervată pentru sintagma ”Jocurile de noroc pot provoca dependență”. Anunțurile publicitate nu pot conține cifre, ci doar denumiri, tipuri și varietăți de jocuri de noroc, extrageri de loterie și anunțare a rezultatelor câștigurilor.

Loteria de stat a fost exceptată din șirul de interdicții pe motiv că este obligată, prin lege, să aloce o parte din profiturile sale pentru activități legate de sport și sănătate. Operatorii privați nu aveau o astfel de obligațiune până acum.

Autorii au propus, de asemenea, ca operatorii de jocuri de noroc autorizați să-și păstreze dreptul de a sponsoriza evenimente sportive, culturale, de sănătate. Iar contribuțiile obligatorii din profitul acestora să fie divizat, egal, între ministerele Tineretului și Sportului și Sănătății. Acum, veniturile din jocuri de noroc ajung doar la Ministerul Tineretului și Sportului.

De asemenea, operatorii de plăți vor avea interdicții să proceseze plăți de la și spre operatorii de jocuri de noroc fără licență.

În Republica Moldova interdicțiile pentru publicitatea jocurilor de noroc au fost aplicate de la 1 ianuarie 2022. Autoritățile au decis să revină, însă, la acest subiect și să relaxeze o parte din prevederi legate de publicitate. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, acest lucru va permite, printre altele, creșterea finanțărilor pentru sportul profesionist și de amatori.

Mai mult, proiectul noii legi a sportului, care a trecut de etapa consultărilor publice și urmează să fie propus Guvernului pentru avizare, prevede finanțarea sportului profesionist și de amatori, inclusiv, din veniturile de la pariuri sportive și alte tipuri de jocuri de noroc.

Jocurile de noroc în Republica Moldova sunt gestionate de întreprinderea de stat ”Loteria Națională a Moldovei” (LNM) și reprezintă monopol de stat.

Un raport al Curții de Conturi, făcut public în decembrie 2023, arată că aproximativ 60% din piața jocurilor de noroc din Republica Moldova este în zona gri, iar bugetul de stat ratează venituri substanțiale din impozite și taxe aplicate domeniului. Relaxarea interdicțiilor de publicitate, precum și combaterea mai eficientă a jocurilor de noroc neautorizate vor permite statului să obțină venituri mai mari, care să fie folosite pentru dezvoltarea sportului și a altor proiecte sociale și economice.

Recent, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat că anume din contul unui credit oferit de LNM au fost achitate practic salariile feroviarilor pentru luna decembrie 2023.

#loteria nationala #jocuri de noroc #publicitate #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.