Șocul SUA care lovește Rusia: Putin mută pe ascuns cu China, pentru a scăpa de ochiul de vultur al Americii

15 Mai 2024, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2024, 07:58 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin este pe cale să călătorească în China în prima sa călătorie în străinătate de când și-a asigurat încă șase ani la Kremlin. Șocul provocat de Statele Unite, care lovește Rusia, îl reprezintă sancțiunile secundare impuse țărilor terțe care ajută comerțul Moscovei cu produse pentru industria de Apărare.

Însă, președintele rus încearcă să mute pe ascuns și să stabilească cu China o strategie care să fenteze măsurile și să scape de ochiul de vultur al Americii.

Unul dintre obiectivele sale principale va fi să găsească modalități de a minimiza orice perturbare a liniei de salvare economică, pe care China i-a dat-o regimului său conflictual de la invazia totală a Ucrainei, potrivit Financial Times.
Este de remarcat faptul că, în timpul remanierii cabinetului său de duminică, oficialii cheie pentru relațiile chino-ruse au rămas pe loc. Noul său ministru al Apărării, Andrei Belousov, este un economist cu legături strânse cu conducerea chineză.

Din februarie 2022, Beijingul a devenit cea mai mare piață pentru petrol și gaze rusești, precum și o sursă cheie de importuri. Acestea variază de la bunuri de consum inocente la componente care mențin mașina militară în funcțiune. Având în vedere că furnizarea de bunuri chinezești cu dublă utilizare ajutând Kremlinul să depășească Ucraina și vestul, lăsând apărătorii ucraineni în fața unui avantaj rusesc în privința puterii de foc, Washingtonul încearcă acum să oprească acest flux.

În decembrie, Casa Albă a amenințat că va impune sancțiuni pentru orice plăți de compensare bancară pentru mașina de război rusă. La începutul acestui an, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul de stat Antony Blinken, au vizitat China și au expus amenințările la adresa liderilor și instituțiilor financiare chineze. Deocamdată, acestea par să fi avut un anumit efect. Exporturile chineze către Rusia au scăzut cu 15,7% în martie și cu 13,5% în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, speranța că acest lucru va rezolva problema în mod concludent este o iluzie, susțin experții. În ultimii doi ani, guvernele rus și chinez au demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta la restricțiile americane. Vizita lui Putin prezintă o nouă oportunitate de a analiza opțiunile în privat înainte de a le implementa în liniște, pe scară largă.

Este de așteptat ca el să fie însoțit de o echipă cu experiență din partea băncii centrale și a ministerului de finanțe, care sunt responsabile pentru eforturile Kremlinului de a dedolariza sistemul financiar rus din 2014.

Putin vrea să fenteze America
Până în decembrie 2023, renminbi/yuani (moneda Chinei – n.a.) a reprezentat mai mult de o treime din valuta din comerțul rus cu parteneri străini – de la practic zero înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Depozitele în renminbi din Rusia s-au situat la 68,7 miliarde de dolari în 2023, depășind deținerile în dolari. Potrivit datelor băncii centrale ruse, împrumuturile în renminbi au crescut de aproape patru ori la 46,1 miliarde de dolari, în mare parte datorită conversiei datoriilor din dolari și euro în renminbi.

Rusia și China folosesc infrastructura locală pentru derularea și compensarea tranzacțiilor. În urma sancțiunilor din 2014, Rusia a stabilit un analog intern pentru Swift, cunoscut sub numele de sistemul de mesagerie financiară al Băncii Rusiei (SPFS), a cărui utilizare este acum obligatorie.

China operează propriul sistem de plăți interbancare transfrontaliere (Cips), care include acum aproximativ 30 de bănci rusești. În timp ce Cips nu poate rivaliza cu Swift în volum, războiul din Ucraina îi alimentează expansiunea. Tranzacțiile zilnice au crescut cu 50% în 2022, iar apoi cu încă 25% în primele trei trimestre ale anului 2023. Cips nu procesează doar plăți între China și Rusia.

Dar numai acest lucru nu va proteja băncile chineze de sancțiuni în cazul în care Washingtonul descoperă tranzacții interzise. Următorul pas pentru Moscova și Beijing, așadar, va fi crearea unei infrastructuri sofisticate pentru compensarea celor mai sensibile plăți.

Este probabilă implicarea mai multor companii ființe ca intermediari, inclusiv din țări din Asia Centrală și din Golf. Desigur, astfel de tranzacții vor fi mai costisitoare și vor dura mai mult timp, dar pentru SUA vor fi mult mai greu de găsit și de blocat.

Deocamdată, desigur, astfel de mecanisme nu pot fi decât o soluție mozaică. Mai devreme sau mai târziu, este posibil să fie detectate de ochii de vultur ai guvernului SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală