Șocul SUA care lovește Rusia: Putin mută pe ascuns cu China, pentru a scăpa de ochiul de vultur al Americii

Președintele rus Vladimir Putin este pe cale să călătorească în China în prima sa călătorie în străinătate de când și-a asigurat încă șase ani la Kremlin. Șocul provocat de Statele Unite, care lovește Rusia, îl reprezintă sancțiunile secundare impuse țărilor terțe care ajută comerțul Moscovei cu produse pentru industria de Apărare.

Însă, președintele rus încearcă să mute pe ascuns și să stabilească cu China o strategie care să fenteze măsurile și să scape de ochiul de vultur al Americii.

Unul dintre obiectivele sale principale va fi să găsească modalități de a minimiza orice perturbare a liniei de salvare economică, pe care China i-a dat-o regimului său conflictual de la invazia totală a Ucrainei, potrivit Financial Times.
Este de remarcat faptul că, în timpul remanierii cabinetului său de duminică, oficialii cheie pentru relațiile chino-ruse au rămas pe loc. Noul său ministru al Apărării, Andrei Belousov, este un economist cu legături strânse cu conducerea chineză.

Din februarie 2022, Beijingul a devenit cea mai mare piață pentru petrol și gaze rusești, precum și o sursă cheie de importuri. Acestea variază de la bunuri de consum inocente la componente care mențin mașina militară în funcțiune. Având în vedere că furnizarea de bunuri chinezești cu dublă utilizare ajutând Kremlinul să depășească Ucraina și vestul, lăsând apărătorii ucraineni în fața unui avantaj rusesc în privința puterii de foc, Washingtonul încearcă acum să oprească acest flux.

În decembrie, Casa Albă a amenințat că va impune sancțiuni pentru orice plăți de compensare bancară pentru mașina de război rusă. La începutul acestui an, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul de stat Antony Blinken, au vizitat China și au expus amenințările la adresa liderilor și instituțiilor financiare chineze. Deocamdată, acestea par să fi avut un anumit efect. Exporturile chineze către Rusia au scăzut cu 15,7% în martie și cu 13,5% în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, speranța că acest lucru va rezolva problema în mod concludent este o iluzie, susțin experții. În ultimii doi ani, guvernele rus și chinez au demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta la restricțiile americane. Vizita lui Putin prezintă o nouă oportunitate de a analiza opțiunile în privat înainte de a le implementa în liniște, pe scară largă.

Este de așteptat ca el să fie însoțit de o echipă cu experiență din partea băncii centrale și a ministerului de finanțe, care sunt responsabile pentru eforturile Kremlinului de a dedolariza sistemul financiar rus din 2014.

Putin vrea să fenteze America
Până în decembrie 2023, renminbi/yuani (moneda Chinei – n.a.) a reprezentat mai mult de o treime din valuta din comerțul rus cu parteneri străini – de la practic zero înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Depozitele în renminbi din Rusia s-au situat la 68,7 miliarde de dolari în 2023, depășind deținerile în dolari. Potrivit datelor băncii centrale ruse, împrumuturile în renminbi au crescut de aproape patru ori la 46,1 miliarde de dolari, în mare parte datorită conversiei datoriilor din dolari și euro în renminbi.

Rusia și China folosesc infrastructura locală pentru derularea și compensarea tranzacțiilor. În urma sancțiunilor din 2014, Rusia a stabilit un analog intern pentru Swift, cunoscut sub numele de sistemul de mesagerie financiară al Băncii Rusiei (SPFS), a cărui utilizare este acum obligatorie.

China operează propriul sistem de plăți interbancare transfrontaliere (Cips), care include acum aproximativ 30 de bănci rusești. În timp ce Cips nu poate rivaliza cu Swift în volum, războiul din Ucraina îi alimentează expansiunea. Tranzacțiile zilnice au crescut cu 50% în 2022, iar apoi cu încă 25% în primele trei trimestre ale anului 2023. Cips nu procesează doar plăți între China și Rusia.

Dar numai acest lucru nu va proteja băncile chineze de sancțiuni în cazul în care Washingtonul descoperă tranzacții interzise. Următorul pas pentru Moscova și Beijing, așadar, va fi crearea unei infrastructuri sofisticate pentru compensarea celor mai sensibile plăți.

Este probabilă implicarea mai multor companii ființe ca intermediari, inclusiv din țări din Asia Centrală și din Golf. Desigur, astfel de tranzacții vor fi mai costisitoare și vor dura mai mult timp, dar pentru SUA vor fi mult mai greu de găsit și de blocat.

Deocamdată, desigur, astfel de mecanisme nu pot fi decât o soluție mozaică. Mai devreme sau mai târziu, este posibil să fie detectate de ochii de vultur ai guvernului SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.