Care este importanța antreprenoriatului social și de ce trebuie să devină o prioritate?

15 Mai 2024, 09:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Mai 2024, 09:00 // Slider //  bani.md

Antreprenoriatul social reprezintă o punte între pasiunea pentru schimbare socială și dorința de creștere economică, transformând ideile în acțiuni tangibile. În Republica Moldova, o comunitate mică de antreprenori sociali lucrează asiduu pentru a aduce beneficii tuturor, indiferent de condiție socială sau de capacități individuale, urmărind să faciliteze accesul la produse și servicii sociale și să promoveze schimbări legislative menite să susțină creșterea acestui sector.

„Antreprenoriatul social în esența sa reprezintă o punte de legătură între persoanele care au interes social foarte mare, și în același timp doresc să aibă și o capacitate de creștere economică. Astfel, întreprinderile sociale creează acele posibilități pentru toți oamenii, indiferent de starea socială, indiferent de unde provin, indiferent de capacități fizice sau mintale, să-și găsească un rost în viață.”, spune Laurențiu Racu, secretar general, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova.

„Comunitatea de antreprenori sociali din Moldova e mică, dar are un potențial uriaș. Antreprenorii sociali sunt cei care au un impact social la toate nivelele. Ajută atât bătrânii, copiii cu necesități educaționale speciale, persoane cu dizabilități, persoane care au ieșit din detenție și alte categorii defavorizate. Fundația Est-Europeană, împreună cu partenerii săi, care sunt UE și Ambasada Suediei în RM, facilitează și susține acest sector.

„Ne-am propus ca să elaborăm marca socială pentru aceste întreprinderi, pentru a ușura procesul de selectare a produselor atunci când un cumpărător vrea să procure produsele făcute anume de aceste întreprinderi sociale. La fel, ne-am propus ca să schimbăm Legea cu privire la Antreprenoriat Social, pentru a facilita procesul de obținere a statutului de întreprinzător social, precum și a obține anumite facilități fiscale pentru întreprinderile sociale.”, menționează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte, Fundația Est-Europeană.

„Pentru noi este o prioritate, în primul rând. Și importanța lui derivă din faptul că prin întreprinderile sociale pe care noi încercăm să le creștem, creăm locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, cele care, de obicei, mai greu își găsesc un loc de muncă plătit decent. Prin asta creștem comunitățile. Prin asta noi încercăm să facem ca familiile celor angajați în cadrul întreprinderilor sociale să beneficieze de anumite venituri. Creșterea economică, inclusiv de datorează antreprenoriatului social. Eu cred că noi trebuie să-l promovăm și să avem grijă ca antreprenorii sociali să fie la fel de bine instruiți și să aibă profituri cât mai bune.”, a spus Sorin Mereacre, președinte, Fundația Est-Europeană.

„Importanța întreprinderilor sociale constă în complexitatea măsurilor de susținere, cum ar fi angajarea în câmpul muncii sau prestarea serviciilor. La fel, este important că întregul profit al unei întreprinderi sociale merge la dezvoltarea organizațiilor necomerciale care, la rândul lor, creează și mai multă bunăstare și lucrează cu beneficiarii.”, a menționat Svetlana Lopatina, directoare, Centrul de Dezvoltare pentru Copii „Всезнайка”, or. Tighina.

„Antreprenoriatul social este important datorită modalităților noi și inovative de a rezolva problemele sociale presante din societate, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, educația, schimbările climatice, și toate acestea prin resursele primite în urma activității de antreprenoriat.”, spune Daniela Gurschi, directoarea HUB-ului Antreprenorilor Sociali.

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 09:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 09:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII