Care este importanța antreprenoriatului social și de ce trebuie să devină o prioritate?

15 Mai 2024, 09:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Mai 2024, 09:00 // Slider //  bani.md

Antreprenoriatul social reprezintă o punte între pasiunea pentru schimbare socială și dorința de creștere economică, transformând ideile în acțiuni tangibile. În Republica Moldova, o comunitate mică de antreprenori sociali lucrează asiduu pentru a aduce beneficii tuturor, indiferent de condiție socială sau de capacități individuale, urmărind să faciliteze accesul la produse și servicii sociale și să promoveze schimbări legislative menite să susțină creșterea acestui sector.

„Antreprenoriatul social în esența sa reprezintă o punte de legătură între persoanele care au interes social foarte mare, și în același timp doresc să aibă și o capacitate de creștere economică. Astfel, întreprinderile sociale creează acele posibilități pentru toți oamenii, indiferent de starea socială, indiferent de unde provin, indiferent de capacități fizice sau mintale, să-și găsească un rost în viață.”, spune Laurențiu Racu, secretar general, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova.

„Comunitatea de antreprenori sociali din Moldova e mică, dar are un potențial uriaș. Antreprenorii sociali sunt cei care au un impact social la toate nivelele. Ajută atât bătrânii, copiii cu necesități educaționale speciale, persoane cu dizabilități, persoane care au ieșit din detenție și alte categorii defavorizate. Fundația Est-Europeană, împreună cu partenerii săi, care sunt UE și Ambasada Suediei în RM, facilitează și susține acest sector.

„Ne-am propus ca să elaborăm marca socială pentru aceste întreprinderi, pentru a ușura procesul de selectare a produselor atunci când un cumpărător vrea să procure produsele făcute anume de aceste întreprinderi sociale. La fel, ne-am propus ca să schimbăm Legea cu privire la Antreprenoriat Social, pentru a facilita procesul de obținere a statutului de întreprinzător social, precum și a obține anumite facilități fiscale pentru întreprinderile sociale.”, menționează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte, Fundația Est-Europeană.

„Pentru noi este o prioritate, în primul rând. Și importanța lui derivă din faptul că prin întreprinderile sociale pe care noi încercăm să le creștem, creăm locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, cele care, de obicei, mai greu își găsesc un loc de muncă plătit decent. Prin asta creștem comunitățile. Prin asta noi încercăm să facem ca familiile celor angajați în cadrul întreprinderilor sociale să beneficieze de anumite venituri. Creșterea economică, inclusiv de datorează antreprenoriatului social. Eu cred că noi trebuie să-l promovăm și să avem grijă ca antreprenorii sociali să fie la fel de bine instruiți și să aibă profituri cât mai bune.”, a spus Sorin Mereacre, președinte, Fundația Est-Europeană.

„Importanța întreprinderilor sociale constă în complexitatea măsurilor de susținere, cum ar fi angajarea în câmpul muncii sau prestarea serviciilor. La fel, este important că întregul profit al unei întreprinderi sociale merge la dezvoltarea organizațiilor necomerciale care, la rândul lor, creează și mai multă bunăstare și lucrează cu beneficiarii.”, a menționat Svetlana Lopatina, directoare, Centrul de Dezvoltare pentru Copii „Всезнайка”, or. Tighina.

„Antreprenoriatul social este important datorită modalităților noi și inovative de a rezolva problemele sociale presante din societate, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, educația, schimbările climatice, și toate acestea prin resursele primite în urma activității de antreprenoriat.”, spune Daniela Gurschi, directoarea HUB-ului Antreprenorilor Sociali.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.