Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană de Investiții (BEI) își intensifică prezența în Republica Moldova, majorând considerabil angajamentul financiar pentru susținerea dezvoltării țării în contextul crizelor generate de pandemie și războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută de Alberto Carlei, șeful Oficiului BEI în Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru RLIVE.

„Ne-am majorat angajamentele de la 850 de milioane de euro la 1,5 miliarde de euro, deoarece Moldova se confruntă cu provocări fără precedent. Aceste fonduri sunt destinate unor domenii-cheie precum transportul, agricultura, sănătatea și sectorul privat”, a declarat Carlei.

Printre cele mai importante proiecte anunțate se numără: 200 milioane de euro pentru un program amplu de împădurire, menit să combată efectele schimbărilor climatice și degradarea solului, 12 milioane de euro sub formă de grant, oferite ca sprijin de solidaritate pentru proiecte strategice și 60 milioane de euro care vor fi debursate în perioada următoare pentru proiecte din sectorul public și privat.

De asemenea, BEI sprijină construcția unui nou spital la Cahul, aflat în faza de evaluare, care va aduce un impact semnificativ la nivel regional. În capitală, BEI lucrează cu autoritățile pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău, un proiect esențial pentru eficiența energetică și confortul urban.

Un alt segment important îl reprezintă infrastructura rutieră, pentru care BEI a anunțat că este gata să finanțeze reabilitarea unor tronsoane de drum ce leagă Bălți, Briceni, Cimișlia, Leova și Cahul – zone cheie pentru conectivitate regională.