Lobby pentru Lagardere! Interesul ascuns al legii, care interzice privatizarea aeroportului, dezvăluit de Radu Marian

Președintele Comisiei parlamentre pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, recunoaște în premieră că modificarea la lege, propusă de el, privind includerea Aeroportului în lista proprietăților de stat care nu pot fi privatizate, de fapt, are alt scop legat de extinderea termenului pentru darea în arendă a spațiilor comerciale de la Aeroport.

„Scopul de includere a aeroportul în lista companiilor nepasibile privatizării este mai degrabă legat de licitația care a avut loc și care nu s-a soldat cu succes. Este vorba de darea în chirie a spațiilor comerciale. Pentru bunurile care nu sunt în această listă, termenul de dare în chirie este de 3 ani și este foarte scurt pentru mulți agenți economici și ca să extindem potențialul unei noi licitației să avem mai mulți candidați să fie mai atractivă licitația venim cu acest amendament și din momentul includerii aeroportului în lista bunurilor nepasibile privatizării vom avea mi multă flexibilitate ca să nu avem situația de la primele două licitații”, a explicat deputatul Radu Marian, în cadrul unui podcast.

Ultima dată licitația cu închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în luna aprilie, în condițiile în care a participat doar o singură companie – Lagardere.

După anularea primei licitații, ministrul Infrastructurii Andrei Spânu declara că dacă va participa doar o singură companie, acesta ar putea fi declarată câștigătoare.

Amintim că prima licitație de închiriere a spațiilor comerciale de la Aeroport a fost anulată, deoarece s-au înregistrat doar doi pretendenți, număr considerat insuficient. Ulterior, în data de 25 martie, Agenția Proprietății Publice a prelungit termenul de depunere a dosarelor pentru participarea la a doua licitație, după ce în concurs s-a înscris doar o companie.

Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pentru abuz în serviciu pe seama licitației de la Aeroport. În paralel, Centrul Național Anticorupție investighează eventuale abuzuri. Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita Aeroportului, cunoscute drept „zona Duty Free”, au fost scoase la licitație pe 18 ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardre #marian #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.

#stagnare #recesiune #economie