Americanii cer un acord a celor mai puternice țări pentru măsuri care să blocheze exporturile ieftine din China

24 Mai 2024, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 10:23 // Actual //  bani.md

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat joi că doreşte ca economiile de piaţă să prezinte ”un zid de opoziţie” faţă de China în privinţa politicilor sale industriale conduse de stat, o problemă cheie care va fi discutată la o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din G7 de săptămâna aceasta, transmite Reuters.

Yellen a mai spus într-o conferinţă de presă că doreşte un acord general asupra conceptului” de la miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale, cu privire la un plan de folosire a veniturilor din aproximativ 300 de miliarde de dolari în active ruseşti îngheţate, care ar putea oferi Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, dincolo de 2025.

Cele două subiecte vor domina o întâlnire a miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale în nordul Italiei, de vineri şi sâmbătă.

Yellen a spus că multe ţări dincolo de democraţiile industriale avansate din G7 sunt îngrijorate de suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte industrii strategice, inclusiv Mexic, India şi Africa de Sud.

Fără schimbări în politica chineză, inclusiv o trecere de la creşterea producţiei la creşterea cererii interne, Yellen a spus că economiile bazate pe piaţă se confruntă cu un val de exporturi ieftine din China, care va ameninţa viabilitatea producătorilor lor.

Ea a spus că nu le cere ţărilor să oglindească tarifele SUA sau să-şi coordoneze îndeaproape răspunsurile în materie de politică comercială.

”Dar trebuie să fim uniţi şi să trimitem un mesaj unificat Chinei. Deci trebuie să înbţeleagă că nu este doar o ţară care simte acest lucru, ci că se confruntă cu un zid de opoziţie faţă de strategia pe care o urmăresc”, a spus Yellen.

Ea a spus că oficialii G7 vor discuta răspunsurile şi preocupările lor care să fie prezentate la Beijing.

Apelul lui Yellen la unitatea G7 faţă de China vine imediat după ce administraţia Biden a anunţat noi tarife mari pentru vehiculele electrice, bateriile, panourile solare şi alte produse din China, în încercarea de a proteja investiţiile americane pentru a dezvolta aceste industrii acasă.

Unele dintre aceste taxe superioare vor intra în vigoare la 1 august.

Yellen a cerut săptămâna aceasta ca SUA şi Europa să răspundă la suprainvestiţiile Chinei în vehicule electrice, produse solare, semiconductori, oţel şi alte sectoare cheie ”într-un mod strategic şi unit”, pentru a menţine viabilitatea producătorilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Yellen a spus că, dacă miniştrii G7 pot conveni asupra unui concept privind veniturile din activele ruseşti îngheţate, ei vor petrece timpul înainte de un summit liderilor G7 din Puglia, de la mijlocul lunii iunie, pentru a perfecţiona detaliile.

Alţi participanţi au mai spus că este puţin probabil ca detaliile unui astfel de împrumut să nu fie stabilite în această săptămână.

Yellen a adăugat că, deşi s-a discutat o cifră de 50 de miliarde de dolari, nu au existat decizii cu privire la mărimea unui potenţial împrumut acordat Ucrainei, care ar fi susţinut de câştiguri de aproximativ 3,5 miliarde de dolari.

”Aceasta este o sursă sigură de finanţare şi este important ca Rusia să realizeze că nu vom fi descurajaţi să sprijinim Ucraina din lipsă de resurse”, a spus Yellen.

Finanţarea ar putea susţine Ucraina şi după 2025, deoarece Ucraina are acum un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari SUA şi aproximativ 50 de miliarde de dolari din partea UE.

Miniştrii de finanţe G7 şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească sâmbătă cu ministrul ucrainean de Finanţe Serhiy Marchenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Sept. 2024, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Sept. 2024, 16:45 // Slider //  bani.md

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău