Cum vor autoritățile să „îngroape” companiile mici de colectare a metalelor uzate! În joc intră Metalferos

În contextul propunerii de instituire a unui monopol pe piața metalelor uzate în favoarea companiei de stat Metalferos, companiile mici de colectare a metalelor și-au exprimat vehement opoziția și îngrijorarea față de această inițiativă. Aceste companii, care reprezintă o parte semnificativă a industriei, consideră că instituirea unui monopol ar avea consecințe negative asupra mediului concurențial și asupra afacerilor lor, se arată într-un comunicat de presă al asociației „Metal” unde sunt circa 20 de companii.

În urma votului Comisiei pentru monopol fiscal în favoarea instituirii monopolului Metalferos, companiile mici au fost puternic dezamăgite de această decizie. Această inițiativă ar restricționa accesul echitabil la piață și ar crea un mediu de afaceri inegal pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul metalelor uzate. Reprezentantul societății civile de la Expert-Grup, Stas Madan, s-a retras din componența comisiei și a fost înlocuit cu Valeriu Pașa.

Companiile mici, sufocate de taxe

Consiliul Concurenței și Camera de Comerț și Industrie au fost printre primele organizații care au exprimat opoziție față de propunerea de monopol, subliniind importanța menținerii unui mediu concurențial sănătos și echitabil pentru toți jucătorii din industrie.

Reprezentanții companiilor mici au evidențiat faptul că Metalferos a înregistrat constant pierderi în ultimii ani, iar restituirea dreptului de monopol al furnizării de fier vechi către Uzina metalurgică de la Rîbnița ar ridica întrebări semnificative cu privire la eficiența și sustenabilitatea acestui model. În plus, companiile mici de colectare a metalelor au fost afectate de recentele reglementări fiscale care au impus taxe suplimentare și impozite, reducându-le marjele de profit și afectând în mod negativ viabilitatea afacerilor lor.

„În 2023, parlamentul a impus o taxă pe valoarea adăugată (TVA) de 20% la vânzarea fierului vechi, o măsură care nu se aplică în majoritatea țărilor Uniunii Europene. De asemenea, de la 1 ianuarie 2024, întreprinderile au fost obligate să plătească un impozit pe venit de 7% din venituri. Aceste reglementări au dus la o scădere a veniturilor la bugetul de stat, contrar așteptărilor inițiale. În 2022, firmele implicate în colectarea fierului vechi au contribuit cu 270 de milioane de lei la trezoreria statului, în timp ce în 2023, după introducerea TVA-ului, contribuțiile au scăzut la 240 de milioane de lei”, se arată în mesajul companiilor mici de colectare a metalelor.

Îngrijorările legate de potențialul creării unui monopol fiscal în sectorul deșeurilor metalice sunt: scheme de Furturi și Corupție: Un monopol fiscal poate duce la centralizarea puterii și a resurselor, creând un mediu propice pentru corupție și abuzuri de putere, excluderea Agenților Economici: Crearea unui monopol ar putea elimina competiția, forțând companiile mici și mijlocii să iasă de pe piață, reducând diversitatea și inovația.

„În anul 2019, guvernul era sub conducerea premierului de atunci, Maia Sandu. Având această informație în vedere, membrii Asociației „Mteal” nu pot să nu observe paradoxul apărut: de ce reprezentanții echipei actuale a președintelui Maia Sandu susțin atât de vehement acordarea unui drept de monopol către Metalferos pentru furnizarea de fier vechi către MMZ”, se întreabă retoric membrii asociației.

Monopolul pe piața metalelor a fost înlăturat în anul 2020

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în anul 2020. Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metal #monopol #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„Mica Rusie” este devansată de „Bulgaria tânără” şi „Europa vârstnică” pe piaţa imobiliară de pe litoralul bulgar al Mării Negre. Jumătate dintre cumpărătorii de apartamente de vacanţă pe litoral sunt bulgari cu venituri mari, în vârstă de până la 30 de ani, care lucrează în principal în sectorul IT, iar restul sunt pensionari din Germania, Franţa, Italia şi Ţările de Jos, transmite BTA.

Cele mai căutate sunt locuinţele cu două camere în comunităţi închise, iar preţul mediu începe de la 1.900 de euro metrul pătrat. Tarifele de mentenanţă pentru comunităţile închise nu mai sunt ceva surprinzător pentru cumpărători, care în prezent sunt dispuşi să plătească 60-70 de leva pe lună pentru întreţinerea piscinelor, sălilor de gimnastică şi locurilor de joacă pentru copii. Investitorii ucraineni încep să intre pe piaţa noilor locuinţe construite în zona de coastă a Bulgariei.

Această situaţie de pe piaţa proprietăţilor de vacanţă de pe litoralul bulgar, în mijlocul verii, a fost prezentată de membrii Asociaţiei naţionale a brokerilor imobiliari, Atanas Argirov şi Stefka Kalcheva, cu prilejul unor interviuri pentru BTA.

În zona de nord a litoralului bulgar, pe fondul creşterii considerabile a preţurilor locuinţelor din Varna în ultimi doi ani, cumpărătorii au tendinţa de a căuta proprietăţi de vacanţă pe care să le poată utiliza drept prima casă. Preţurile locuinţelor în cel mai mare oraş de pe litoralul din Bulgaria, amplasat în partea de nord pe coasta Mării Negre, au crescut cu 60% în ultimii doi ani, în timp ce preţurile la proprietăţile de vacanţă au crescut cu 25%. În consecinţă, 20% dintre cei care caută prima lor casă optează pentru proprietăţi de vacanţă.

Mulţi cumpărători preferă proprietăţile din şi din jurul staţiunii Sfinţii Constantin şi Elena, care a devenit o parte integrantă a oraşului Varna. Staţiunea are în prezent mai multe clădiri rezidenţiale decât hoteluri.

Apartamentele cu două camere sunt cele mai populare, fiind responsabile pentru 40% din achiziţiile de imobiliare în Varna.

În zona Burgas, din sudul litoralului bulgar, există un interes crescut pentru proprietăţile de vacanţă şi jumătate din tranzacţii au fost încheiate cu cumpărători bulgari. Cealaltă jumătate este ocupată de cetăţeni din Germania, în primul rând pensionari, care în prima fază au trăit aici în locuinţe închiriate. De asemenea, cetăţenii din Polonia, Cehia şi Israel sunt interesaţi şi ei să facă achiziţii în această zonă. Aceşti noi cumpărători au acoperit, parţial, golul lăsat de ruşi care şi-au vândut proprietăţile din zona Burgas. Mulţi ruşi şi-ar fi dorit să rămână în Bulgaria dar se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte vizele şi transportul, ceea ce a ridicat bariere insurmontabile în calea utilizării locuinţelor lor de vacanţă din Bulgaria.

Preţurile pentru proprietăţile de vacanţă din apropiere de Burgas nu au înregistrat creşteri semnificative de la un an la altul, fiind vorba de un avans modest de 5-6%, similar cu avansul inflaţiei. Activitatea pe partea de vânzări a fost comparabilă în 2023 şi 2024, fără creşteri semnificative. Estimările arată spre o nouă creştere a preţurilor de 2-3% până la finele anului, ceea ce ar pune majorarea înregistrată pe ansamblul acestui an undeva între 4% şi 8%.

Ca de obicei, oamenii care sunt interesaţi să cumpere proprietăţi de vacanţă în sudul litoralului bulgar sunt atraşi în principal de staţiunile Sozopol, Nessebar, Sunny Beach şi Primorsko. O zonă în care s-au instalat germani a apărut la Aheloy. Aceştia au investit în principal în comunităţi închise. Ucrainenii sunt interesaţi să cumpere locuinţe în oraşul Burgas. Aceştia sunt cu siguranţă un factor important în Burgas, unde sunt implicaţi în 30% din achiziţiile de proprietăţi de vacanţă.

În schimb, zona Pomorie este preferată de polonezi, vorbitori de limba germană şi ucraineni. Sozopol şi Nessebar sunt în zona superioară a clasamentului, împreună cu Ravda şi Sveti Vlas.

Apropierea de mare este unul din cei mai importanţi factori care influenţează preţul.