Un nou jaf bancar de 898 milioane de lei în Republica Moldova?

Un nou scandal bancar zguduie Republica Moldova după ce s-a descoperit că, în luna decembrie 2014, B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. a cesionat drepturi de creanță în valoare de 897,72 milioane de lei către VENETO BANCA SPA. Suma, fără provizioanele de depreciere, era de 666,9 milioane de lei.

„Conform Situației financiare pentru exercițiul financiar al B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., încheiată la 31 decembrie 2014, nu au fost specificați debitorii ale căror creanțe au fost cesionate. Totuși, conducerea băncii este acuzată că a ascuns această cesionare masivă de creanțe neperformante, inclusiv creanța față de S.A. „SCANA”, potrivit deciziei Curții de Apel din anul 2021.

În urma celor 17 acorduri de cesiune, doar GRUPPO VENETO BANCA SCPA, în calitate de cesionar, avea dreptul să depună cerere de validare a creanțelor în nume propriu. VENETO BANCA SCPA a semnat 17 acorduri de mandat, împuternicind B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. să o reprezinte și să presteze servicii de colectare a creanțelor, fără remunerare adițională.

Pe 26 iunie 2017, banca „INTESA SANPAOLO” a semnat un contract cu lichidatorul „Banca Popolare di Vicenza” și VENETO BANCA pentru achiziționarea unor active și pasive la prețul simbolic de 1 euro. Ulterior, creanțele au fost cesionate către SOCIETA PER LA GESTIONE DI ATTIVITA – S.G.A. S.p.a. (acum AMCO-ASSET MANAGEMENT COMPANY SPA).

Potrivit unui comunicat de presă al GRUPPO VENETO BANCA din Republica Moldova, din 26 iunie 2017, banca a fost supusă lichidării obligatorii administrative și nu mai poate pretinde validarea creanțelor. Or, compania căreia i-au fost cedate creditele neperformante nu a depus nicio solicitare la instanțele din Republica Moldova pentru validarea creanțelor. Ba mai mult a expirat și termenul de prescripție de trei ani pentru adjudecarea creanțelor.

Solicitată să comenteze cesionarea creanțelor de 897,72 milioane de lei, Eximbank susține:

„În conformitate cu art.96, alin.(1) din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017, ”banca este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea sa, precum şi asupra oricăror fapte, date sau informaţii, aflate la dispoziţia sa, referitoare la persoana, bunurile, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor băncii ori informaţiile referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), tranzacţiile încheiate de clienţi, precum şi a altor informaţii despre clienţi care i-au devenit cunoscute”, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește, că ”…informaţiile prevăzute la alin.(1) constituie secret bancar. De asemenea, art 96, alin.(3) din Legea nr.202 din 06.10.2017 stabilește, că ”membrii organului de conducere şi funcţionarii băncii, persoanele care acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie continuă să existe şi după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau în perioada suspendării activităţii lor”. Dorim să menționăm, că conform art.97, alin.(2) din aceeași Lege, ”furnizarea informaţiei care constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în strictă conformitate cu prezentul articol”. Astfel, concluzionăm că informația solicitată de dvs constituie secret bancar, iar solicitarea dvs nu corespunde cerințelor art.97 din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017 și, prin urmare, Banca nu este în drept să furnizeze informația în cauză”.

BANI.MD a scris anterior că procurorul general interimar Ion Munteanu s-a implicat în schimbarea procurorului de caz Ion Șlicari în unul dintre cazurile răsunătoare Boris Untu, Alexei Damaschin și compania SRL „INVIZIBIL” au fost prejudiciate cu zeci de milioane de lei.

Prin ordonanța din 22 septembrie 2023 a dispus retragerea cauze penale Eximbank de la Procuratura Anticorupție și transmiterea la Procuratura Generală, procurorului Ion Pripa.

„Anterior procurorul Ion Pripa a fost implicat în examinarea unei plângeri adresată de către Eximbank Ambasadei Italiei, SUA și UE”, se arată în justificarea răspunsului procurorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #jaf #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

**Ungaria Investiții Majore în Infrastructură pentru Creșterea Veniturilor Statului**

**Budapesta, 7 iulie 2024** – Ministrul maghiar al transporturilor, János Lázár, a subliniat importanța infrastructurii rutiere pentru economia Ungariei, afirmând că dezvoltarea autostrăzilor și drumurilor rapide este crucială pentru creșterea veniturilor statului. „Cu cât sunt mai multe autostrăzi și drumuri rapide, cu atât mai mulți bani face statul,” a declarat Lázár. În prezent, guvernul colectează 1,5 miliarde de euro anual din taxe de drum, dar obiectivul este dublarea acestor încasări.

Ungaria, situată pe axa vest-est a Europei, joacă un rol esențial în transportul continental, motiv pentru care investițiile în infrastructură sunt esențiale, a explicat Lázár. Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul construcțiilor, din cauza măsurilor de austeritate și a suspendării accesului la fonduri europene, ceea ce a dus la stagnarea activității pe 300 de șantiere și la recesiune economică. Cu toate acestea, anul 2024 promite să fie diferit, cu fiecare minister prezentând planuri de investiții pe zece ani.

Planul Ministerului Transporturilor include un program extins de dezvoltare a infrastructurii rutiere și investiții de miliarde de euro în modernizarea căilor ferate. Lázár a asigurat că rețeaua feroviară maghiară, cu restricții de viteză pe 3.000-3.500 km din cei 6.000 km, va fi modernizată. „Suntem în discuții cu băncile de investiții europene pentru a contracta împrumuturi și a cheltui miliarde de euro în următorii patru ani pentru modernizarea căilor ferate,” a spus ministrul.

Ungaria se mândrește cu autostrăzile sale, care atrag fabrici și investiții străine, însă degradarea infrastructurii feroviare devine o problemă tot mai acută. Cu peste 80 km de cale ferată la 1.000 km², Ungaria este pe locul doi în regiune la densitatea rețelei feroviare, după Cehia. Polonia și România urmează cu densități mai mici, influențate de factori geografici.

În ceea ce privește electrificarea căilor ferate, Ungaria are un grad de electrificare de 41%, similar cu cel al României (38%), dar mai mic decât cel al Poloniei (63%) și Bulgariei (74%). Proiectele de modernizare feroviară din Ungaria includ construirea unei centuri feroviare în jurul Budapestei și conectarea aeroportului capitalei cu trenuri de mare viteză, în cooperare cu China.

Ungaria are o strategie ambițioasă pentru producția de material rulant feroviar până în 2030, având nevoie de 100.000 de locuri noi de muncă și creșterea capacității de transport de marfă la 70 de milioane de tone anual. De asemenea, proiectele includ dezvoltarea transportului feroviar suburban în jurul Budapestei și extinderea rețelei de tramvaie-trenuri în sudul țării.

Polonia și alte țări din regiune, precum Ucraina, investesc și ele masiv în modernizarea infrastructurii feroviare, fiecare având strategii naționale pe termen lung pentru dezvoltarea acestui sector crucial pentru mobilitatea și economia lor.