Companiile din domeniul deșeurilor metalice riscă să ajungă la fier vechi! Cer autorităților să renunțe la monopol

30 Mai 2024, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2024, 13:46 // Actual //  bani.md

Companiile mici din domeniul colectării metalelor se arată îngrijorate de inițiativa autorităților de a institui un monopol în domeniul colectării metalelor, desemnând compania de stat Metalferos ca unic jucător pe piață. Lungu a acuzat statul că intenționează să pună companiile mici de colectare a metalelor „pe butuci” prin crearea unui mediu de afaceri inegal și prin excluderea agenților economici mici de pe piață.

„Această inițiativă ar restricționa accesul echitabil la piață și ar crea un mediu de afaceri inegal pentru întreprinderile mici și mijlocii. Îngrijorările legate de potențialul creării unui monopol fiscal în sectorul deșeurilor de metale pot avea consecințe negative,” a declarat Sergiu Lungu, președintele Asociației „Metal”, într-o conferință de presă. El a explicat că noile reglementări, inclusiv un impozit de 7% pentru companiile deținând licență de vânzare a metalelor uzate, vor forța firmele mici să iasă de pe piață.

Lungu a subliniat că firmele din sector sunt profund îngrijorate de efectele monopolului, deoarece introducerea acestuia ar dubla taxele aplicate. „În urma instituirii monopolului, Metalferos va avea dreptul exclusiv de a livra fier vechi Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. În astfel de cazuri, noi devenim mai puțin competitivi pe piața Republicii Moldova,” a avertizat el.

Referindu-se la exportul deșeurilor de metal din Portul Giurgiulești, Sergiu Lungu a spus că există o discrepanță fiscală. Exportatorii din Zona Economică Liberă Giurgiulești plătesc doar 0,25% din cota de 7%, în timp ce firmele locale sunt taxate mult mai mult. „Automat, dacă noi vindem la Rîbnița, achităm 20% și 7%, iar cel care exportă din ZEL are dreptul și la rambursarea TVA-ului,” a explicat Lungu.

El a mai adăugat că monopolul va dezavantaja firmele mici în licitații, deoarece Metalferos va beneficia de taxe mai mici, ceea ce îi va permite să ofere prețuri mai competitive. „Noi vom fi puși în condiții inegale la participarea la licitații, urmare a prețului mai mic oferit de monopolist. Va achita doar 7%, în schimb noi 14%,” a subliniat președintele Asociației „Metal”.

În ceea ce privește contribuțiile fiscale, Lungu a precizat că cele 20 de companii pe care le reprezintă au plătit anul trecut 240 milioane de lei la bugetul țării, iar în 2022 – 270 milioane de lei. El a argumentat că introducerea monopolului va avea un impact negativ asupra veniturilor generate din acest sector.

Lungu a concluzionat solicitând autorităților să reevalueze măsurile propuse și să asigure un mediu de afaceri echitabil pentru toate companiile din sectorul colectării metalelor.

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în anul 2019. Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 10:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 10:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.