Subteranele economiei: Munca la negru escaladează la 15,3%

În ciuda eforturilor de combatere, munca nedeclarată în rândul salariaților din Republica Moldova a atins cote alarmante, ajungând la 15,3% în trimestrul întâi al anului 2024, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică.

Comparativ cu trimestrul I al anului 2023, când rata era de 6,4%, această creștere semnificativă indică o tendință îngrijorătoare în economia țării. Practica angajării fără formalizarea contractelor individuale de muncă este mai frecventă printre bărbați, cu o rată de 6,5%, în timp ce femeile înregistrează un procent mai mic, de 3,5%.

Agricultura, construcțiile, industria și comerțul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează în baza unor înțelegeri verbale. De exemplu, în agricultură, acest procent ajunge la 46,7%, iar în construcții la 20,1%.

În ceea ce privește sectorul informal, 15,3% din totalul persoanelor ocupate în economie au lucrat în acest domeniu, potrivit datelor statistice. De menționat că în sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 10,6%, cu cea mai mare pondere înregistrată în construcții, unde 60,6% din totalul persoanelor ocupate sunt angajate informal.

Ministerul Muncii estimează că pierderile anuale din cauza muncii la negru se ridică la 15 miliarde de lei, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru a combate această practică și pentru a asigura un mediu de muncă corect și transparent pentru toți angajații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #salariu în plic #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina