Numărul leneșilor în țară e alarmant! 1 din 4 moldoveni nu lucrează și nici nu învață

Numărul tinerilor moldoveni care nu lucrează și nu urmează niciun nivel de educație sau curs de formare profesională este alarmant. În primul trimestru al anului 2024, proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training) a constituit 24,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului 2023 (26,6%), arată datele Biroului Național de Statistică.

În același timp, proporția tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională a crescut la 30,1%, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul I 2023 (28,7%).

Tinerii care sunt ocupați dar nu urmează un curs de formare sau un nivel de educație au atins o pondere de 35,1%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, tinerii care sunt atât ocupați, cât și urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională au marcat o creștere de 0,7 puncte procentuale, ajungând la 3,7%.

Un alt grup important îl reprezintă tinerii plecați peste hotare pentru lucru sau în căutare de lucru pentru perioade de până la un an, proporția acestora fiind în descreștere cu 1,2 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la 6,2%.

În analiza distribuției tinerilor după motivele pentru care nu lucrează sau nu studiază, predomină cei care îngrijesc de familie. Aceștia reprezintă 36,4% în grupa de vârstă 15-24 ani, 43,4% în grupa de 15-29 ani și 48,1% în grupa de 15-34 ani (la persoanele de 30-34 ani, ponderea ajunge la 53,9%).

Tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă peste hotare formează o altă categorie semnificativă. Procentul acestora descrește odată cu înaintarea în vârstă: 22,7% pentru tinerii de 15-24 ani, 20,0% pentru cei de 15-29 ani și 18,2% pentru cei de 15-34 ani (16,0% la persoanele de 30-34 ani).

Numărul total al tinerilor din categoria cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani este de 134.000 de persoane, dintre care 31.600 sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, iar 74.200 în grupa de 15-29 ani. Majoritatea acestor tineri sunt femei, reprezentând 59,8% în grupa de 15-24 ani, 60,6% în grupa de 15-29 ani și 66,3% în grupa de 15-34 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #munca #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.