Numărul leneșilor în țară e alarmant! 1 din 4 moldoveni nu lucrează și nici nu învață

Numărul tinerilor moldoveni care nu lucrează și nu urmează niciun nivel de educație sau curs de formare profesională este alarmant. În primul trimestru al anului 2024, proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training) a constituit 24,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului 2023 (26,6%), arată datele Biroului Național de Statistică.

În același timp, proporția tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională a crescut la 30,1%, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul I 2023 (28,7%).

Tinerii care sunt ocupați dar nu urmează un curs de formare sau un nivel de educație au atins o pondere de 35,1%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, tinerii care sunt atât ocupați, cât și urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională au marcat o creștere de 0,7 puncte procentuale, ajungând la 3,7%.

Un alt grup important îl reprezintă tinerii plecați peste hotare pentru lucru sau în căutare de lucru pentru perioade de până la un an, proporția acestora fiind în descreștere cu 1,2 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la 6,2%.

În analiza distribuției tinerilor după motivele pentru care nu lucrează sau nu studiază, predomină cei care îngrijesc de familie. Aceștia reprezintă 36,4% în grupa de vârstă 15-24 ani, 43,4% în grupa de 15-29 ani și 48,1% în grupa de 15-34 ani (la persoanele de 30-34 ani, ponderea ajunge la 53,9%).

Tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă peste hotare formează o altă categorie semnificativă. Procentul acestora descrește odată cu înaintarea în vârstă: 22,7% pentru tinerii de 15-24 ani, 20,0% pentru cei de 15-29 ani și 18,2% pentru cei de 15-34 ani (16,0% la persoanele de 30-34 ani).

Numărul total al tinerilor din categoria cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani este de 134.000 de persoane, dintre care 31.600 sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, iar 74.200 în grupa de 15-29 ani. Majoritatea acestor tineri sunt femei, reprezentând 59,8% în grupa de 15-24 ani, 60,6% în grupa de 15-29 ani și 66,3% în grupa de 15-34 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #munca #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

#vin moldovenesc #exporturi #experti #Moldova