Apa, mai scumpă la Orhei și Bălți

28 Iun. 2024, 13:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2024, 13:53 // Actual //  bani.md

Locuitorii din Orhei și Bălți vor achita mai mult pentru apă și canalizare, potrivit noilor tarife aprobate de ANRE în cadrul ședinței de astăzi.

Astfel, noile tarife la apă în Orhei sunt de 23,05 lei/m³ față de 17,36 lei/m³ cât costa anterior. Pentru consumatorii non-casnici, tariful a rămas neschimbat la 26,10 lei/m³. Serviciul de canalizare a fost stabilit la același nivel atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei non-casnici – 28,15 lei/m³, comparativ cu 26,10 lei/m³ și, respectiv, 27,18 lei/m³ anterior.

Locuitorii din Bălți vor achita un tarif de 18,59 lei/m³ față de 11,23 lei/m³, iar pentru consumatorii non-casnici tariful a rămas neschimbat.

Această majorare a tarifelor a fost justificată de ANRE prin necesitatea de a acoperi costurile crescute de întreținere și modernizare a infrastructurii de apă și canalizare, precum și de a asigura un serviciu de calitate pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Apr. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!