FMI trage un semnal de alarmă: Moldova înfruntă provocări majore în redresarea economică

29 Iun. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

La 28 iunie 2024, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 milioane DST (circa 175,2 milioane dolari SUA).

În ciuda progresului, evaluarea FMI a evidențiat mai multe carențe în economia Republicii Moldova. Redresarea economică a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică în 2023 fiind sub așteptări, iar în 2024 se preconizează o creștere și mai modestă. Deși inflația s-a menținut în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) din octombrie anul trecut, riscurile economice rămân ridicate, existând posibilitatea unei înrăutățiri a situației.

Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a subliniat că, deși programul cu Republica Moldova se realizează în linii generale conform parametrilor conveniți, există întârzieri în realizarea reformelor structurale. „Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei,” a declarat Okamura.

De asemenea, FMI a pus accent pe necesitatea concentrării autorităților pe planificarea pentru situații neprevăzute și menținerea flexibilității politicilor, consolidarea securității energetice și promovarea reformelor favorabile creșterii economice. Pe termen mediu, este necesară o consolidare bugetară treptată pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a finanțării externe.

În domeniul politicii monetare, FMI recomandă menținerea ratei de bază la nivelul actual și normalizarea treptată a nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru a sprijini cererea internă. De asemenea, Okamura a subliniat importanța menținerii cerințelor prudențiale actuale privind acționariatul băncilor pentru protejarea stabilității macrofinanciare.

FMI a evidențiat necesitatea reformelor suplimentare pentru consolidarea guvernanței și asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue colaborarea cu experții FMI pentru realizarea măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic realizat recent la BNM.

În domeniul reformelor anticorupție, FMI a salutat progresele realizate, dar a subliniat importanța continuării acestor eforturi pentru a spori încrederea în instituțiile moldovenești și a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii privind crearea curții anticorupție, programată pentru această vară, este considerată un pas important.

FMI a remarcat și rezultatele pozitive ale programului susținut de RSF, toate măsurile de reformă fiind realizate conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare. Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru consolidarea rezilienței Moldovei la schimbările climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană au depășit vineri, 20 noiembrie, pragul de 86 de euro/MWh, pe fondul reducerii livrărilor din Norvegia, al prognozelor de vreme rece și al temerilor cu privire la aprovizionarea în sezonul de iarnă. Situația este agravată și de nivelul scăzut al rezervelor de gaze din depozitele europene și de perturbările livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL) provocate de conflictul militar din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor Trading Economics, cotațiile gazelor naturale pe piața de referință TTF din Olanda au urcat vineri la peste 86 de euro pentru un megawatt-oră și și-au continuat creșterea din ședința precedentă. Scumpirea este alimentată de îngrijorările că Europa ar putea intra în lunile cele mai reci ale iernii cu resurse insuficiente pentru a face față unor perioade prelungite de temperaturi foarte scăzute.

Unul dintre factorii care au pus presiune pe piață este reducerea exporturilor norvegiene de gaze, în special din cauza unor întreruperi ale producției la zăcământul Troll, unul dintre cele mai importante din Europa. Problemele tehnice au afectat fluxurile de gaze către piețele europene într-un moment în care cererea pentru încălzire începe să crească.

În paralel, prognozele meteorologice indică o răcire a vremii în nord-vestul Europei, ceea ce ar putea determina un consum mai mare de gaze și retrageri accelerate din depozitele subterane.

Datele pentru 19 noiembrie arată că depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de numai 69,8%, comparativ cu 81,2% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența de 11,4 puncte procentuale indică o rezervă semnificativ mai mică pentru acoperirea consumului din timpul iernii.

În Republica Moldova tariful la gaz este de 26,14 lei metrul cub și s-a majorat cu peste 70% în luna septembrie. La începutul săptămânii curente, ministrul Energiei, Dorin Junghietu declara că tarifele s-ar putea reduce cu 1,50 lei urmare a optimizării costurilor de distribuție.