Boomul importurilor de îngrășăminte în Republica Moldova: Cine controlează piața

În perioada ianuarie 2022 – mai 2024, nitratul de amoniu s-a situat pe locul al treilea în importurile de îngrășăminte din Republica Moldova, după uree și NPK. Însă, în primele cinci luni ale anului 2024, nitratul de amoniu a devenit cel mai importat îngrășământ, cu o pondere de 32,1% din total, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nitratul de amoniu este apreciat pentru eficiența sa datorită conținutului mare de azot (aproximativ 34%), disponibilitatea imediată și continuă pentru plante și solubilitatea sa ridicată, care permite o aplicare uniformă și adaptabilă la diverse condiții climaterice. Aceste caracteristici fac din nitratul de amoniu unul dintre principalii fertilizanți importați în Moldova.

„Importurile de nitrat de amoniu au înregistrat un boom semnificativ în 2023, când volumul importat a ajuns la 54,18 mii de tone, iar prețul mediu a fost de 10,18 lei per kilogram. Comparativ cu anul 2022, când au fost importate 22,5 mii tone, volumul importat în 2023 a fost de 2,4 ori mai mare, iar prețul mediu a scăzut cu 20,5%, de la 12,8 lei/kg în 2022 la 10,18 lei/kg în 2023”, susține Rija.

În primele cinci luni ale anului 2024, Moldova a importat 33,8 mii tone de nitrat de amoniu, indicând un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu aceeași perioadă din 2023 și 2022. Prețul mediu de import al acestui fertilizant în 2024 este de 7,70 lei/kg, în scădere cu 24,4% față de anul precedent.

În perioada ianuarie-mai 2024, primele trei companii importatoare de nitrat de amoniu sunt „PIRAMIDA-MARKET” SRL cu 6 500 tone, urmată de „AGROSTOC” CI cu 6 000 tone și „Transfer-Impex” cu 5 232 tone.

Analiza țărilor exportatoare de nitrat de amoniu, potrivit lui Iurie Rija, arată o diversificare pozitivă a furnizorilor. România și Bulgaria au devenit principalii furnizori, înlocuind Rusia. În 2024, România oferă nitrat de amoniu la un preț mediu de 7,60 lei/kg, iar Bulgaria la 7,78 lei/kg, comparativ cu prețul mediu oferit de Rusia, de 8,20 lei/kg.

Această diversificare și scădere a prețurilor medii de import contribuie la susținerea agriculturii moldovenești, asigurând în același timp accesul la îngrășăminte de calitate la costuri mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun