Scumpirea petrolului a umplut visteria Rusiei în prima jumătate a anului

În prima jumătate a acestui an, prețul mediu al țițeiului rusesc Urals a fost de 69,1 dolari pe baril, depășind plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de Occident și fiind considerabil mai mare decât prețul de 52,5 dolari pe baril înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, cursul de schimb al rublei rusești s-a depreciat, ajungând la 90,8 ruble pentru un dolar în primul semestru al acestui an, comparativ cu 76,9 ruble pentru un dolar în perioada ianuarie-iunie 2023, scrie Reuters.

Veniturile colectate de Guvernul rus din vânzările de petrol ar fi fost mai mari în luna iunie dacă nu ar fi fost afectate de subvențiile consistente acordate companiilor rusești de rafinare. Luna trecută, guvernul de la Moscova a plătit 158,1 miliarde de ruble producătorilor de carburanți pentru livrările de motorină și benzină pe piața internă. Aceste subvenții au fost introduse pentru a împiedica companiile rusești de rafinare să profite de diferențele de prețuri între piața de export și cea internă.

Pentru întregul an 2024, Guvernul de la Moscova a bugetat venituri de 10.700 de miliarde de ruble din vânzările de petrol și gaze, în creștere cu 21% comparativ cu 2023, când prețurile mai mici la țiței și diminuarea exporturilor de gaze au redus aceste venituri cu 24%.

Rusia și-a majorat semnificativ cheltuielile militare după lansarea „operațiunii militare speciale” din Ucraina în februarie 2022, ceea ce a dus la doi ani consecutivi cu deficite bugetare de peste 3.000 de miliarde de ruble, aproximativ 2% din PIB. Moscova a finanțat aceste deficite prin împrumuturi de pe piața internă și folosirea fondului de rezervă (NWF).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venit #buget #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.