Locomotiva Europei continuă să sufere şi în a doua jumătate a anului: Comenzile din fabricile germane au scăzut

Comenzile fabricilor germane au scăzut neaşteptat în luna mai – cel mai recent eşec al redresării primei economii din Europa, scrie Bloomberg.

Cererea a scăzut cu 1,6% faţă de aprilie – sfidând estimările analiştilor pentru o creştere de 0,5%, au arătat datele de joi. Rezultatul extinde scăderea la cinci luni, evidenţiind dificultăţile persistente ale producătorilor germani. Comenzile au scăzut cu 8,6% pe an.

Potrivit comunicatului, scăderea ar fi fost şi mai gravă fără comenzi în vrac peste medie. A existat o scădere accentuată a cererii în afara zonei euro.

„Împreună cu deteriorarea recentă a aşteptărilor de afaceri în sectorul manufacturier, declinul continuu al comenzilor indică o dinamică destul de slabă în industrie în lunile următoare”, a declarat Ministerul Economiei. „Este posibil ca comenzile să se stabilizeze numai după ce comerţul mondial va continua să se redreseze şi cererea de produse industriale va creşte treptat.”

Raportul se adaugă la unele cifre mai puţin pozitive din ultima vreme privind redresarea Germaniei. În iunie, activitatea din sectorul privat a crescut mai puţin decât se aştepta – la fel şi încrederea investitorilor, măsurată de institutul ZEW.

Totuşi, Bundesbank a declarat luna trecută că, deşi creşterea „continuă să se confrunte cu mari probleme dinamice, există din ce în ce mai multe perspective pozitive”. Aceasta estimează că produsul intern brut a avansat „uşor” în al doilea trimestru.

Se preconizează că a doua jumătate a anului va fi mai puternică, deoarece creşterea salariilor va determina o creştere a cheltuielilor gospodăriilor. Creşterea preţurilor de consum s-a temperat la 2,5% în iunie. În plus, o moderare în zona euro sporeşte şansele ca Banca Centrală Europeană să reducă mai mult dobânzile în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.