Hackerii lui Kim Jong Un au furat milioane de dolari pentru arme nucleare. Un raport secret exploziv!

12 Feb. 2021, 09:30
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Feb. 2021, 09:30 // Au Bani //  MD Bani

Armata de hackeri a Coreei de Nord a furat sute de milioane de dolari în 2020 pentru a finanța programul nuclear și programul de rachete balistice al țării asiatice, dezvoltate în contradicție cu legile internaționale, se arată într-un raport confidențial ONU.

Raportul a fost realizat de Panelul de experți ONU pentru Coreea de Nord, organismul a cărui sarcină este să monitorizeze aplicarea și eficacitatea sacțiunilor dispuse împotriva regimului lui Kim Jong Un, după ce acesta a dezvoltat programe nucleare și de rachete balistice.

Detalii din raport, confidențial în acest moment, au fost obținute de CNN printr-o sursă diplomatică de la Consiliul de Securitate ONU, care a dezvăluit anumite părți din document, dar a rămas în anonimitate. Raportul este compus din informații primite de la țările membre ONU, agențiile de informații, presă și oamenii care au fugit din Coreea de Nord. Nu conține informații furnizate de statul asiatic. Aceste rapoarte sunt realizate de obicei la fiecare șase luni, la începutul toamnei și la începutul primăverii.

Documentul acuză regimul lui Kim Jong Un că a derulat „operațiuni împotriva instituțiilor financiare și asupra caselor de schimb pentru monede virtuale” pentru a plăti dezvoltarea armelor și pentru a menține economia fragilă din Coreea de Nord pe linia de plutire. O țară membră ONU, rămasă anonimă, susține că hackerii cu furat active virtuale în valoarea de 316,4 milioane de dolari în intervalul 2019-noiembrie 2020, se mai arată în raport.

De asemenea, documentul pretinde că regimul din Coreea de Nord „a produs material fisionabil, a întreținut facilitățile nucleare și și-a dezvoltat infrastructura pentru rachete balistice”, în același timp continuând să „caute materiale și tehnologie pentru aceste programe în afara granițelor”.

Anchetatorii ONU au scris că o țară rămasă anonimă a estimat că este „foarte probabil” ca Phenianul să poate monta un dispozitiv nuclear pe o rachetă balistică cu orice fel de rază de acțiune, însă este neclar dacă aceste rachete ar putea reintra cu succes în atmosfera Pământului.

Nu se cunoaște când va fi făcut public acest raport. Scurgerile anterioare de informații au înfuriat China și Rusia, ambele țări membre ale Consiliului de Securitate ONU, și au dus la confruntări diplomatice și întârzieri.

Misiunea Coreei de Nord la ONU nu a răspuns solicitărilor CNN pentru comentarii, însă acuzațiile din raport sunt asemănătoare cu planurile recente desfășurate de Kim Jong Un.

Într-o întâlnire politică importantă petrecută luna trecută, Kim a spus că țara sa va continua munca pentru a dezvolta noi arme avansate pentru programele nucleare și de rachete balistice, precum arme nucleare și focoase avansate care ar putea penetra sistemele de apărare împotriva rachetelor, pentru a descuraja SUA, în ciuda relației dezvoltate cu fostul președinte american Donald Trump, transmite Digi24 cu referire la presa internațională.

Trump a încercat să-l convingă pe Kim să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare prin diplomație, sperând că va reușit prin negocieri abile să obțină mai mult decât foștii ocupanți ai postului său. Trump a devenit în 2018 primul președinte american în funcție care s-a întâlnit cu un lider nord-coreean. Au mai urmat două întâlniri, însă Trump nu l-a convins pe Kim Jong Un să renunțe la planurile sale.

O nouă sursă de valută forte după închiderea granițelor

Experții ONU au descoperit că închiderea granițelor din cauza pandemiei COVID-19 a afectat fluxul de valută forte care intra în Coreea de Nord. Pheninanul folosește scheme complexe pentru a-și menține economia pe linia de plutire și pentru a evita sacțiunile dure impuse de ONU.

Cărbunele a fost dintotdeauna unul dintre cele mai valoroase produse de export al Coreei de Nord – raportul din 2019 scria că Phenianul a încasat 370 de milioane de dolari din exportul de cărbune, însă livrările par să fie suspendate din iulie 2020. Acest lucru s-a produs probabil din cauza faptului că țara asiatică s-a izolat și mai mult în 2020 pentru a încerca să se protejeze de pandemia de coronavirus, suspendând inclusiv aproape toate operațiunile de comerț cu Beijingul, o relație economică de care Pheninanul are mare nevoie pentru a împiedica declanșarea foametei. Această decizie dură pare să fi protejat Coreea de Nord de coronavirus, însă a dus economia mai aproape de colaps decât a fost vreodată în ultimii zeci de ani.

Furtunile devastatoare, sacțiunile dure și pandemia au afectat puternic economia nord-coreeană în 2020, iar experții cred că regimul Kim Jong Un se bazează mai departe pe hakerii săi pentru a aduce bani în țară cât timp granițele sunt închise.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.