Responsabilitatea extinsă a producătorului, discutată la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

Pe 4 iulie 2024, s-a desfășurat o ședință comună a Comitetelor pentru Antreprenoriat la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). Ședința a fost convocată la cererea membrilor CCI a RM.

În timpul întâlnirii, au fost discutate provocările cauzate de modificările implementate prin Legea nr. 97/2024, care a intrat în vigoare pe 16 mai 2024. Mai precis, s-a analizat impactul modificărilor asupra agenților economici, în special în ceea ce privește importul de produse ce intră sub incidența reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), se arată în comunicatul în comunicatul instituției camerale.

La dialogul public-privat, organizat în format mixt, a participat Sergiu Harea, președintele CCI a RM, Grigore Stratulat, Secretar de stat al Ministerului Mediului și peste 60 de antreprenori autohtoni din Chișinău dar și din cele 10 filiale.

Potrivit președintelui CCI a RM, începând cu 16 mai 2024, mulți importatori au solicitat asistență din partea instituției. Ei au fost obligați să se înregistreze în „Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului” gestionată de Agenția de Mediu și să dovedească faptul că ambalajele importate vor fi reciclate.

Potrivit legii, companiile înregistrate în Sistemul de Management al Deșeurilor sunt scutite de taxa pe ambalaje. Cu toate acestea, companiile care nu fac parte dintr-un sistem colectiv sau nu se înregistrează ca sisteme individuale trebuie să calculeze și să achite taxele de poluare.

Un aspect care îi îngrijorează pe agenții economici este că procedura de înregistrare îi obligă să își îndeplinească responsabilitățile fie individual, fie prin transferul lor către un sistem colectiv printr-un contract. Agenții economici susțin că nu pot îndeplini aceste responsabilități individual din cauza lipsei unei uzine de reciclare în Republica Moldova.

În cadrul unui dialog, agenții economici au exprimat sprijin pentru măsurile de protecție a mediului, dar au ridicat preocupări semnificative cu privire la implementarea legii și funcționarea sistemului colectiv de gestionare a deșeurilor.

Grigore Stratulat a prezentat informații cu privire la punerea în aplicare a cerințelor Legii 209/1016 privind deșeurile, cu modificările din 25.04.2024, care se referă la importul de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP).

În urma discuțiilor, s-a decis ca CCI a RM să transmită autorităților responsabile propunerile mediului de afaceri, inclusiv solicitarea de a prelungi termenul de aplicare a unor cerințe, revizuirea cadrului legal și verificarea activităților asociațiilor din sistemul colectiv.

CCI RM este pregătită să ofere sprijin și expertiză pentru dezvoltarea politicilor și reglementărilor care să susțină afacerile și să contribuie la crearea unui ecosistem economic sănătos și a unui mediu durabil în Republica Moldova.

#CCI a RM #antreprenori #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră