În teorie, un câștig neașteptat ar trebui să împingă oamenii să își ia mai mult timp liber. În practică e altfel

Economiștii studiază în ultimii ani dacă un „cec” de stimulare sau o scutire fiscală ar putea încuraja oamenii să renunțe la locul de muncă sau i-ar face surzi la rugămințile angajatorilor disperați. De câți bani este nevoie pentru ca cineva să devină inactiv? De zeci de ani se caută un răspuns la această întrebare.

Există, totuși, o abordare mai simplă, spune Financial Times. De ce să nu întrebăm pur și simplu? Un nou document de lucru elaborat de cercetători de la Centrul de cercetare a politicilor economice și de la Universitatea Stanford utilizează această abordare, întrebând europenii ce ar face dacă ar primi sume cuprinse între 5.000 și 100.000 de euro.

Rezultate

Sub 25.000 euro, oamenii spun că ar continua să muncească. Sumele cuprinse între acest prag și 100.000 euro sunt cele care reduc probabilitatea de a lucra, în medie, cu 3 puncte procentuale. Femeile, precum și persoanele mai în vârstă, care au mai puține datorii sau care sunt aproape de pensionare sunt mai predispuse să renunțe la muncă.

Un studiu publicat recent cu privire la câștigătorii americani ai unui premiu arată că, pentru fiecare 100.000 de dolari de avere suplimentară, șansele ca câștigătorul să fie angajat scad cu puțin sub 4 puncte procentuale. Persoanele mai sărace sunt mai predispuse să renunțe la locul de muncă, în timp ce persoanele mai bogate sunt mai predispuse să rămână în câmpul muncii, dar să își reducă numărul de ore. Un alt studiu efectuat pe persoane din Spania a arătat că un câștig le permite unora să își înființeze propria afacere.

Scriitoarea de la Financial Times, Soumaya Keynes, spune că “poate că aș folosi timpul suplimentar pentru a scrie mai multe cântece sau pentru a citi mai multe cărți. Cu siguranță aș trage un pui de somn sau mai multe.”.

Relevanță

Stefanie Stantcheva, economistă la Harvard, spune că întrebările din sondaje sunt mai fiabile atunci când situațiile ipotetice sunt “foarte apropiate de viața de zi cu zi”. Poate că opiniile oricui cu privire la ceea ce ar face cu o sumă surpriză de 100.000 de euro ar trebui privite cu puțin mai mult scepticism. Totuși, sumele mai mici sunt cele relevante pentru majoritatea intervențiilor politice, iar rezultatele pot fi tratate cu mai multă relevanță. Poate că, până la urmă, nu suntem chiar atât de leneși intrinsec.

Lucrările recente ale lui Stantcheva și ale coautorilor au arătat mai multe cazuri în care ceea ce oamenii spun că ar face se apropie destul de mult de ceea ce fac de fapt. Practic, aceste sondaje încep să fie din ce în ce mai realiste și de încredere.

Examinarea câștigătorilor la loterie este o modalitate mai sigură de a descoperi un șoc financiar cu adevărat neașteptat. Posesorii de bilete văd șansele de succes ca fiind suficient de mari pentru a cumpăra un bilet, dar suficient de mici pentru a nu-și planifica cariera în funcție de un câștig la jackpot.

Past research

Studii din domeniul de economie comportamentală au analizat mai multe situații, de-a lungul timpului, pentru a vedea cum influențează un benefiu financiar considerabil tendința de a lucra. Promovarea partenerului, primirea unei moșteniri, câștigul la loterie și proiectele pilot de venit de bază garantat sunt unele dintre ele. Un aspect important al semnificației studiilor este conferit de nivelul de surpriză cu care vin aceste beneficii financiare.

În cazul promovărilor, dacă acestea nu vin la întâmplare, este greu să fim siguri că ceea ce se întâmplă mai departe este într-adevăr rezultatul lor, sau a fost premeditat.

Femeile care primesc o moștenire sunt mai predispuse să renunțe la muncă, iar un studiu, deși vag în privința sumelor, a constatat o scădere cu cinci puncte procentuale a participării femeilor la forța de muncă după moștenirea unei sume de cel puțin 5.000 euro. Dar această metodă are și ea defectele ei. Persoanele care moștenesc sume suficient de mari pentru a le influența deciziile profesionale se află probabil într-o situație mai bună decât media. De asemenea, aceștia ar putea anticipa banii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.