Dispare o universitate din Republica Moldova! Studenții vor putea transfera la alte instituții de învățământ

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că Universitatea Slavonă din Moldova va suspenda activitatea, o decizie luată în urma adunării generale a fondatorilor universității private. Această hotărâre a fost adoptată în ședința din 20 mai, iar studenții vor avea posibilitatea să se transfere la alte universități pentru a-și continua studiile în specializări similare.

Motivul principal invocat de Ministerul Educației pentru suspendarea activității universității a fost incapacitatea acesteia de a obține acreditarea pentru programele educaționale de licență și masterat, în ciuda avertismentelor repetate primite din partea ministerului. Administrația universității a solicitat în mod voluntar Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare retragerea acreditării pentru programele sale existente: „Business și Management”, „Marketing Logistic”, „Psihologie” și „Tehnologia Informației”.

Fondată în 1997, Universitatea Slavonă din Moldova a fost cunoscută pentru formarea de specialiști în științe umaniste și economice. Instituția a fost asociată și cu liceul ”Sveatoci”, activ din 1999. În ultimii doi ani, universitatea a înregistrat pierderi financiare semnificative, iar activele sale au înregistrat o scădere constantă.

În prezent, universitatea avea 26 de angajați, însă numărul exact al studenților nu a fost specificat în comunicatul oficial. Aceasta este una dintre cele patru universități private care au decis să nu mai admită studenți noi în acest an, alăturându-se altor instituții de învățământ superior precum Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, Institutul Internațional de Management IMI-NOVA și Universitatea Americană în aceeași situație.

Universitatea Slavonă din Moldova a fost fondată de Oleg Babenco, care a deținut funcții guvernamentale în trecut, inclusiv cea de șef al Biroului Relații Interetnice în anii 2017-2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispariție #universitate #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.