Nagacevschi îi răspunde lui Cojuhari: Trebuie alungat urgent de la șefia Agenției Proprietății Publice

Fadei Nagacevschi, fostul ministru al Justiției a adus critici dure la adresa lui Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), în legătură cu excluderea mai multor instituții de stat din lista bunurilor nepasibile de privatizare. Nagacevschi consideră că această acțiune pune în pericol bunurile statului și sugerează că Cojuhari ar trebui îndepărtat de urgență din funcție.

Nagacevschi a subliniat că cetățenii nu fac diferența între întreprinderea de stat ca complex patrimonial unic (complex de bunuri) și întreprinderea de stat ca subiect de drept (persoană juridică). El a explicat că în lista bunurilor nepasibile privatizării sunt incluse și excluse complexurile patrimoniale unice, nu persoanele juridice. „Nu poți privatiza persoane, ci bunuri,” a afirmat Nagacevschi.

Acesta a avertizat că excluderea unui complex de bunuri din lista bunurilor nepasibile de privatizare îl lasă neprotejat, permițând Guvernului să înstrăineze bunurile ca active neutilizate. Dacă schimbarea formei de organizare a persoanei juridice este motivul pentru excludere, ar trebui indicată noua denumire generică a complexului patrimonial unic, nu eliminarea acestuia de sub protecția legii.

Nagacevschi a criticat argumentul reorganizării persoanei juridice ca justificare pentru scoaterea complexului de bunuri din lista nepasibile de privatizare, considerându-l neserios. „Altfel, fie ești prost, fie ești prost intenționat, fie manipulezi,” a declarat el.

Fadei Nagacevschi a concluzionat că acțiunile actuale ale APP sunt „figurații ieftine” menite să ascundă un potențial atac raider asupra bunurilor statului, reiterând necesitatea îndepărtării lui Cojuhari din funcția sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.