Prăbuşirea catastrofală a vânzărilor şi concedierile masive au băgat în pământ rezultatele Tesla

Profiturile Tesla au scăzut cu 45% în al doilea trimestru, după ce cel mai mare producător de vehicule electrice din lume s-a confruntat cu scăderea vânzărilor, creşterea costurilor cauzate de concedierea angajaţilor şi investiţiile tot mai mari în infrastructura sa de inteligenţă artificială.

Elon Musk, directorul general miliardar al Tesla, a profitat, de asemenea, de anunţul de marţi privind rezultatele trimestriale ale companiei pentru a amâna oficial prezentarea planificată a primelor „robotaxi” ale Tesla – o flotă de taxiuri care se conduc singure.

În ciuda amânării cu două luni, din august până în octombrie, Musk a susţinut că proiectul de a transforma toate vehiculele Tesla într-o „flotă autonomă uriaşă” ar putea duce evaluarea companiei până la 5 miliarde de dolari – de aproximativ şase ori valoarea sa actuală de piaţă.

Venitul net al Tesla pentru al doilea trimestru a fost de 1,47 miliarde de dolari, cu mult sub estimarea consensuală de 1,9 miliarde de dolari a analiştilor. Acţiunile sale au scăzut cu peste 8 procente în timpul tranzacţiilor după închiderea şedinţei.

Veniturile au crescut cu 2% până la 25,5 miliarde de dolari, depăşind cu puţin aşteptările, datorită creşterii record a activităţii de stocare a energiei şi a unei sume neobişnuit de mari de credite de reglementare legate de cerinţele privind emisiile.

Activitatea de stocare a energiei, care produce baterii pentru locuinţe şi întreprinderi, a desfăşurat 9 400 de megawaţi oră în al doilea trimestru, mai mult decât dublu faţă de furnizarea sa în primele trei luni ale anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezultate #Tesla #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.