Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, în creștere cu 10%

În aprilie 2024, excedentul comercial agroalimentar al UE a ajuns la 5 miliarde de euro, în continuare cu 4% mai mare decât în aprilie 2023, în ciuda unei reduceri de 25% față de luna precedentă. Exporturile au atins 19,8 miliarde de euro, în principal datorită creșterii prețurilor la măsline și ulei de măsline. Importurile au reprezentat 14,8 miliarde de euro, transmite Comisia Europeană. Aproape 45% din importurile UE sunt compuse din câteva categorii de produse: cafea, ceai, cacao, condimente; fructe și nuci; semințe oleaginoase și proteaginoase.

Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, aproape de valoarea din luna precedentă, dar au fost cu 10% mai mari decât în aprilie 2023. Exporturile cumulate începând din ianuarie au ajuns la 77,8 miliarde de euro.

Cu o creștere de 829 de milioane de euro, exporturile către Statele Unite au crescut cel mai mult, un rezultat explicat în mare măsură de prețul ridicat al măslinelor și al uleiului de măsline. Aceste produse reprezintă motorul exporturilor agroalimentare totale ale UE, cu o creștere de 62% în valoare comparativ cu 2023.

În general, UE exportă o varietate de produse. Preparatele cerealiere și produsele de morărit, produsele lactate și vinul și produsele pe bază de vin reprezintă 25% din valoarea totală a exporturilor agroalimentare ale UE. În ceea ce privește volumele, exporturile de zahăr și izoglucoză s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce exporturile de cereale au crescut cu 2,6 milioane de tone.

Importurile agroalimentare ale UE au atins 14,8 miliarde de euro în aprilie, o creștere de 10% față de luna precedentă, explicată în principal de prețurile ridicate ale cacao.

Importurile cumulate din ianuarie până în aprilie 2024 sunt în valoare de 54,9 miliarde de euro, stabile față de aceeași perioadă din 2023.

Importurile de cereale au înregistrat cea mai mare reducere, cu o scădere de 1,5 miliarde euro (-33%), din cauza reducerii volumelor importate și a prețurilor mondiale. O scădere similară, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a fost observată pentru semințele oleaginoase și proteaginoase, din cauza scăderii prețurilor.

Coasta de Fildeș și Nigeria au beneficiat cel mai mult de pe urma creșterii valorii importurilor de cacao din UE. Comparativ cu 2023, UE și-a redus importurile din Indonezia (în principal ulei de palmier) și din Australia (în principal rapiță).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.