Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, în creștere cu 10%

În aprilie 2024, excedentul comercial agroalimentar al UE a ajuns la 5 miliarde de euro, în continuare cu 4% mai mare decât în aprilie 2023, în ciuda unei reduceri de 25% față de luna precedentă. Exporturile au atins 19,8 miliarde de euro, în principal datorită creșterii prețurilor la măsline și ulei de măsline. Importurile au reprezentat 14,8 miliarde de euro, transmite Comisia Europeană. Aproape 45% din importurile UE sunt compuse din câteva categorii de produse: cafea, ceai, cacao, condimente; fructe și nuci; semințe oleaginoase și proteaginoase.

Exporturile agroalimentare ale UE au atins 19,8 miliarde de euro în aprilie 2024, aproape de valoarea din luna precedentă, dar au fost cu 10% mai mari decât în aprilie 2023. Exporturile cumulate începând din ianuarie au ajuns la 77,8 miliarde de euro.

Cu o creștere de 829 de milioane de euro, exporturile către Statele Unite au crescut cel mai mult, un rezultat explicat în mare măsură de prețul ridicat al măslinelor și al uleiului de măsline. Aceste produse reprezintă motorul exporturilor agroalimentare totale ale UE, cu o creștere de 62% în valoare comparativ cu 2023.

În general, UE exportă o varietate de produse. Preparatele cerealiere și produsele de morărit, produsele lactate și vinul și produsele pe bază de vin reprezintă 25% din valoarea totală a exporturilor agroalimentare ale UE. În ceea ce privește volumele, exporturile de zahăr și izoglucoză s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce exporturile de cereale au crescut cu 2,6 milioane de tone.

Importurile agroalimentare ale UE au atins 14,8 miliarde de euro în aprilie, o creștere de 10% față de luna precedentă, explicată în principal de prețurile ridicate ale cacao.

Importurile cumulate din ianuarie până în aprilie 2024 sunt în valoare de 54,9 miliarde de euro, stabile față de aceeași perioadă din 2023.

Importurile de cereale au înregistrat cea mai mare reducere, cu o scădere de 1,5 miliarde euro (-33%), din cauza reducerii volumelor importate și a prețurilor mondiale. O scădere similară, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a fost observată pentru semințele oleaginoase și proteaginoase, din cauza scăderii prețurilor.

Coasta de Fildeș și Nigeria au beneficiat cel mai mult de pe urma creșterii valorii importurilor de cacao din UE. Comparativ cu 2023, UE și-a redus importurile din Indonezia (în principal ulei de palmier) și din Australia (în principal rapiță).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.